2012-06-30

Victor Ponta și partea întunecată a forței


Ponta și partea întunecată a forței

 Victor Ponta, zis și micul "Che Guevara", sau "Titulescu" pentru liberali, era un politician din generația tânără, ceva mai cultivat și mai cumpătat decât colegii lui din PSD. Admiram la el că pe la talkshow-uri nu se repezea să arunce cu aprecieri pe care nu putea să le probeze, probabil și datorită formației juridice. Umbla vorba că aduce în PSD și o privire mai doctrinară, bazată pe ideologia de stânga.

 Ca și în celebra serie Star Wars, el apare ca fiind cel care ar putea să echilibreze balanța forței și să reformeze PSD până la a deveni frecventabil. Reușește chiar o alianța cu tradiționalul adversar ideologic (PNL), totul cu scopul declarat de a aduce în sfârșit pacea în Imperiul Galactic Dâmbovițean.

 Între timp, în lupta lui de a deveni un adevărat Jedi PSD, micu Jedi își bagă o mână pe unde nu trebuie, câștigă niște comisioane consistente de la consultanță juridică. Deși câștigă, își pierde mâna, care este înlocuită imediat cu una mecanică, care funcționează inclusiv ca un obraz foarte gros.

 Totul pare să continue conform planului, deși există tot felul de lupte politice. Consiliul lui Boc este slab, nu reușește să se impună, perpetuând haosul în Imperiul Galactic Dâmbovițean. Cancelarul propune o unire a forțelor și o concentrare a puterii.

 Cel care îl susține pe micul Jedi Ponta să capete mai multe responsabilități este chiar master Yoda Base, mentorul Jedi-ilor PDL-iști, care afirmase în trecut că Jedi Ponta nu este încă pregătit ca să fie șef de guvern. Cancelarul îl susține însă și el, iar Imperiul pare a-și regăsi în sfârșit unitatea.

 Dar lucrurile nu sunt exact ceea ce par. Cancelarul îl ademenește pe micul Jedi să-și sporească puterile, să cunoască și partea întunecată a forței, care îi promite realizări încă și mai mărețe. Micul Jedi Ponta are mereu coșmaruri în care își pierde prea iubitul doctorat. Cancelarul îi spune că partea întunecată a forței îi poate da puterea să împiedice asta. Nu e clar exact cine este Cancelarul pentru că poartă cam tot timpul glugă, dar criticii de film spun că reprezintă chintesența dintre Voiculescu, Iliescu, Hrebenciuc și Năstase.



 Jedi Ponta se apucă să mătrășească la mici Jedi PDL-iști de prin toate cotloanele administrației, aducând mare tristețe în sufletul lui Yoda. Rămân doar o mică mână de Jedi seniori, șifonați ca vai de ei. Marele Yoda scapă și de data asta, deși este amenințat constant cu suspendarea ... gâtului în vârful sabiei ... laser frate.

 Armata de clone și tonomate pregătită în secret de Cancelar atacă și ultimele redute ale rezistenței PDL, dar rezistența reușește să respingă atacul, deși cu pierderi foarte mari. Un senior Jedi (unii zic că Funeriu) reușește aproape să îl doboare pe Jedi Ponta, dar acesta scapă miraculos cu ajutorul Cancelarului. Doctoratul său însă are de suferit oprobiul public internațional și în final decedează. Cancelarul îi înlocuiește membrele și organele amputate din confruntare cu unele artificiale, mediatice.

 În locul lui "micul Jedi Ponta" apare un nou Lord al părții întunecate a forței, care nu mai poate să se întoarcă de pe drumul ales de Cancelar. Are încă multă putere, din păcate nu se mai poate bucura de ea, pentru că a devenit sclavul ei.

 Lupta de guerilă continuă, fară mari succese de partea Rezistenței. Totuși, undeva în deșert, poate tocmai crește o nouă speranță.

[Acesta este un pamflet, orice neconcordanță cu personajele reale este pur întâmplătoare]



Comentariu

M-am ferit până acum să comentez persoane publice, dar sincer acum îmi este frică pentru democrația din România.

 Chiar și "dictatorul" Băsescu, atunci când planul său a fost anulat de Curtea Constituțională s-a întors cu coada între picioare și a găsit altă variantă : creșterea TVA. Victor Ponta spune însă că nu-i pasă ce decide Curtea Constituțională. El trebuie să demonstreze că este foarte macho, demite pe oricine nu este cu el, preia controlul unor instituții doar pentru a scăpa de niște acuzații ale opoziției. Cine este dictatorul acum ?

 Văd la Victor Ponta același tip de transformare în rău pe care a suferit-o Mircea Geoană când a devenit candidatul PSD la prezidențiale. Nu "flacăra violet" l-a afectat pe Geoană, ci sentimentul imposturii atunci când a trebuit să devină treptat altul decât era, de exemplu să își exploateze copiii  pentru un teatru ieftin de campanie electorală. Partea întunecată a forței este seducătoare și puțini îi rezistă.

  Revin cu un citat din Star Wars, în ghilimele : “Deci așa moare democrația…într-un cor de aplauze?



Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

2012-06-26

Review Samsung Galaxy Nexus I9250 - partea 1


Review Samsung Galaxy Nexus I9250
- partea I -

 Am cumpărat cu aproape 3 luni în urmă telefonul Samsung Galaxy Nexus. Sunt relativ mulțumit de el, în sensul că este un smartphone competitiv, dar vine cu obișnuitele dezavantaje ale telefoanelor "deștepte", de exemplu bateria ține destul de puțin.

 
Obiective la cumpărare

 M-am hotărât cu greu să-mi schimb telefonul Nokia 3110c (clasic), un telefon robust cu meniuri simple care mergeau impecabil. Telefonul avea o autonomie de aproape o săptămână.

 Din păcate browserul Internet nu suporta prea multe pagini, puteam citi știrile doar pe hotnews și nici acolo nu se vedeau toate articolele. De asemenea îmi doream să citesc în drum spre serviciu diverse bloguri (feed-uri RSS). De multe ori am nevoie de informații de pe web undeva unde nu am desktop/laptop.

 O cameră mai performantă a fost și ea pe lista de cerințe, am pierdut multe instantanee interesante din cauza calității camerei de la 3110 (pe care nici nu am dorit-o inițial). Înregistrarea video (eventual HD) este și ea o facilitate pe care să o dorești la mobil.

  Nu în ultimul rând, doream să primesc acasă update-uri de calendar și email relativ la serviciu (din motive de securitate nu funcționează pe desktop). Mi s-a părut interesant să am și GPS/hartă la purtător, nu pentru mașină ci pentru găsit diverse străzi prin București.

 De asemenea m-am gândit că un calendar personal mai ușor de folosit și actualizabil de pe desktop m-ar ajuta să mă organizez mai bine. Posibilitatea de a citi/răspunde la email este și ea mai bună la un smartphone.

 Ca și oportunitate, m-am gândit să am și posibilitatea să-mi programez propriile aplicații dacă îmi vine cheful. Apoi a apărut și ideea cu senzorul de presiune (barometru). Busola, senzorul de mișcare sunt iar niște facilități "cool" (chiar dacă nu s-au dovedit până acum utile). Nu m-au interesat foarte tare jocurile.


Alegerea / comparații:

 Pe lista scurtă de 3 telefoane "deștepte" și "de ultimă generație" am avut:
  • iPhone 4S
  • Samsung Galaxy S II
  • Samsung Galaxy Nexus
 Am renunțat cu regret la iPhone în primul rând din considerente de programabilitate. Chiar dacă nu am programat încă pe el, îmi place să știu că pot să o fac fără să trebuiască să-mi cumpăr și Mac. Am pierdut o cameră puțin mai bună, interfață un pic mai intuitivă, un plus de responsivitate. Am câștigat mai multe aplicații (multe gratuite), integrare foarte bună cu Google, vizionare site-uri cu flash.

 Am renunțat la Galaxy S II doar pentru că Galaxy Nexus are și senzor de presiune (barometru). Probabil pentru mulți este un moft, dar eu mi-am dorit de ani de zile un barometru care chiar funcționează. Ambele suportă Android ICS 4, Galaxy Nexus îl are default însă. Am câștigat barometru, un ecran un pic mai mare, butoane afișate pe display (se poate refolosi spațiul dacă aplicația știe). Teoretic, fiind telefonul "Google", Galaxy Nexus ar trebui să aibe update-uri mai prompte. Altfel, Galaxy S II este un telefon foarte testat (deci de încredere), cu un procesor aproape identic.

 Nu am avut răbdare să apară Galaxy S III sau iPhone 5 care probabil ar fi avut și ele barometru. Galaxy Nexus pare un pic cam mare la început, dar nu este deloc incomod, iar dimensiunea mai mare ajută mult la navigarea Internet.


 Partea a doua o găsiți aici



Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

2012-06-21

De ce mă bucur pentru răul altuia


De ce mă bucur pentru răul altuia

 Am spus că procesele lui Năstase și Remes reprezintă o miză uriașă pentru direcția în care va porni România, detalii aici. Efectele condamnării definitive a lui Năstase la 2 ani de închisoare vor fi enorme pe termen lung. Câteva direcții de influență pozitivă:

  •  Se rupe mitul politicianului care este deasupra justiție. Dacă comiți ilegalități când ești pe val, roata puterii se poate întoarce și poți ajunge la pușcărie, fără să te poți bucura de ce ai adunat. Nu contează cât ai ajuns de sus. Sigur va exista un dușman interesat să îți dezgroape secretele incriminabile. Politicienii vor fura mai puțin, mai cu frică.
  • Crește curajul de a demasca și sancționa fapte de corupție, există dovada că pot fi pedepsite. Asta va schimba ușor atitudinea întregii societăți, de la procurori, judecători și până la nedreptățiții mici care suferă acum în tăcere. Corupții nu vor fi condamnați întotdeauna penal, dar se vor putea obține mai ușor victorii simbolice precum demisia.
  •  Acum toți politicienii vor fi motivați să creeze o justiție cât mai independentă și mai imparțială, pentru a fi protejați de eventuale procese incorecte atunci când ajung în opoziție. Până acum mulți sperau că doar influența obținută la putere este suficientă pentru descurajarea oricărui proces penal (corect sau incorect).
  •  Economic este un semnal foarte bun. Investitorii externi serioși vor știi că dacă au un litigiu cu protejatul unui politician puternic (chiar prim ministru), justiția poate restabili o relație echitabilă între părți. Chiar și doar posibilitatea unei condamnări ulterioare pentru corupție va scade automat tentația de a cere șpagă investitorului. Intrarea în Spațiul Schengen poate fi un bonus.
  •  Nu în ultimul rând, competiția între politicieni va deveni mai corectă. Dacă riscul condamnării devine mai mare, atunci chiar politicienii corupți vor fura mai puțin și vor avea mai puține fonduri discreționare în campania electorală. Astfel, avantajul competitiv (incorect) în cursa electorală a politicienilor corupți scade, ceea ce va face loc, sperăm, unor politiceini mai integrii


 Încheiere

 Știu, nu se vor schimba toate de mâine ca prin minute. Mă bucur însă că într-o masă de vești proaste a apărut și o veste dătătoare de speranță despre însănătoșirea României. S-a făcut un pas, trebuie să avem grijă ca evoluția să continue în aceeași direcție.

 Felicitări procurorilor și judecătorilor care au avut curajul să condamne o persoană atât de influentă ! Mai că merită și PDL-ul să-i fie iertate niște păcate pentru asta.


 Update: postul a fost scris înainte să aflu de ... tentativa de încercare de sinucidere. Nu cred că schimbă multe, vreau doar să precizez că nu mă bucur de nefericirea familiei lui ci de ceea ce (sper) că înseamnă această condamnare pentru însănătoșirea clasei politice.


Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

2012-06-17

Numărul 65 fost 91

Numărul 65 fost 91

 Aveți idee cum s-ar putea ajunge în această situație ?




Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

2012-06-13

Frumusețile Bucureștiului

Frumusețile Bucureștiului

 Cobor din tramvai la Unirii și văd un grup de turiști care traversau organizați. Păreau pensionari, probabil din Germania, după câteva silabe interceptate. Au traversat cu mine spre zona fostei Bănci a Religiilor.

  Mi-a fost jenă de impresia pe care au avut-o la gropile din trotuar și la comerțul ambulant care aglomerează și urâțește locul. N-am văzut așa ceva nici în Praga, nici în Paris, nici în Munhen, nici în Budapesta. Vrem să fim oraș turistic cu un astfel de centru ?

  Astă seară nu mai erau decât câțiva vânzători ambulanți și niște manechine și mese legate cu lanț de gardul public. Oare încă un mandat al primarilor realeși ai zonei (Oprescu și Vanghelie) este suficient pentru a repara gropile din trotuar și a da un aspect civilizat zonei ?

Update : câteva exemple:

















Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

2012-06-11

Mulțumesc Nicușor Dan


Mulțumesc, Nicușor Dan

...pentru că am putut în sfârșit să dau un vot pozitiv și să nu votez "cel mai mic rău" ...

 Nu mă așteptam la rezultate spectaculoase, dar am sperat și a fost frumos. Orice procent peste 1% este o realizare pentru un candidat cu adevărat independent. Exit poll-urile îl arată pe Nicușor Dan pe un onorabil loc 3, cu un scor de 7.6% 9.34%. Se pare că a obținut totuși un loc în Consiliul General.

 Update : rezultat final, la primărie a obținut locul 4, cu un scor de 8.48%. Din păcate, mulți dintre cei care l-au votat la primărie nu au știut de candidatura de la Consiulul General, astfel că a obținut doar 4.71%, cu puțin sub pragul electoral de 5%. Din cauza acestui prag, Nicușor Dan nu poate intra în Consiliul General. Pe de altă parte, cu 10.67%, "PARTIDUL POPORULUI - DAN DIACONESCU" obține 7 mandate, adică 1.5% per mandat. Vi se pare corect ?

 Nicușor Dan va depune o contestație la Curtea Constituțională privind sistemul de alocare a mandatelor.

 Mult succes în continuare !


Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

2012-06-09

Iar nu am luat bătaie


Iar nu am luat bătaie...

  Tramvaiul 32, ca de obicei. Mă sui la capăt (Unirii) și reușesc să prind un loc, cu gândul să mai citesc ceva știri pe mobil. Pe locul din spatele meu prinde loc o fețită de vreo 8 ani. Sora/prietena ei, de vârstă apropiată, ochise probabil locul meu. "Ghinion" zic în gând, am cedat deja dimineață locul unei femei însărcinate. "Ar putea să stea împreună pe un loc" propune mama lor, cum mă gândeam și eu. Fetița este însă foarte spontană și mă roagă să o las să stea, ca să vorbească cu cealaltă. Mă înduplec și o las. Mama îi spune să zică și "mulțumesc". Spune cu veselie și mă binedispune puțin, zic și eu cald "cu plăcere!".


 Dau să îmi găsesc un colț mai ferit, când observ un bărbat cu țigara aprinsă (în tramvai!). Ca de obicei mă apucă pandaliile. Mă stăpânesc și îl rog politicos să stingă țigara. Nu percutează, îmi transmite că "nu". Îi atrag atenția că mai sunt și copii (am mai văzut încă doi copii, chiar bebeluși). Nu mă bagă în seamă, se îndreaptă tacticos către un loc liber din față, din cele rezervate. Ca o paranteză, eu le evit, pentru a nu sta tot timpul atent cine ar fi îndreptățit să îi dau locul.

  Acum e timpul să spun că bărbatul era un țigan pe la 50 ani, foarte solid (nu doar gras), cu aer de bulibașă. Etnia este menită doar să reliefeze stereotipul mental legat de probabilitatea unei confruntări mai violente în situația celor cel mult 70 de kilograme ale mele.

 Din spatele lui un alt bărbat despre care nu aș fi spus că este țigan, dar care îi era rudă se pare, îmi spune aproape împăciuitor "lasă-l bă în pace, că e băut". Îl întreb dacă e cu el. Îmi spune că "da", Îi spun că atunci să-l convingă el să stingă țigara. Tipul e pe la 35 ani, foarte înalt și bine făcut, dar nu pare să caute cearta.

 Cel cu țigara se duce tacticos și se așează pe locul liber din față, cu fața la ușă. Ține țigarea spre mine, eu stau în spațiul de lângă. Îl rog iar să stingă țigara. Mă întreabă cine sunt eu să-i pun lui limite. Îi spun că nu se fumează în tramvai și este în primul rând o problemă de bun simt, mai amintesc și de copii. Iar întreabă cine sunt eu. Îi spun "Nimeni!" și privesc atent spre ciclopul de tutun cu un ochi de scrum.

  Mâna care ține țigara e groasă și foarte puternică. Tipul de mână pe care nici măcar nu poți să iei o priză Aikido, presupunând că aș mai știi cum. Probabil atletismul e mult mai eficient în acest caz. Tipul e cam amețit de băutură și ar putea să se miște greoi, dar e nevoie de o singură lovitură norocoasă pentru Knockout. Apoi mai este și ?nepotul? care nu pare să aibe probleme de mișcare...

  "O țigară se stinge ușor cu mâna, fără mari riscuri de ardere...". Reped mâna la țigară, dar cade pe jos. O strivesc rapid cu piciorul. Tipul are un moment de perplexitate, se uită atent dacă e adevărat. Se uită la mine așteptând să izbucnesc și verbal. Nu spun nimic, rămân lângă el în aceeași poziție și încerc să nu par prea mândru.

  Revine la întrebările de tip "cine ești tu mă?" completate cu "te crezi mare?". Repet că sunt "Nimeni". "Un nimeni foarte mic". Începe să mă lovească ușor cu mâna, mai mult provocator. Calculez că atâta timp cât stă pe scaun nu are unghi pentru o lovitură prea puternică. Pe de altă parte orice defensivă o poate lua ca o provocare. Nu mă feresc și îi spun ferm și repetat să nu mă atingă.

  O lasă un pic mai moale, dar mută mână spre o zonă a mea mai sensibilă, "unde-i greu voinicului". Mă gândesc că n-ar fi prea plăcut, dar nici manifestări de teamă nu sunt utile. Rămân nemișcat să văd cum continuă.

 Spune ceva că ar putea să mă castreze cu mâinile goale, după ce folosește inexplicabila (pentru mine) dar clasica introducere "mâncați-aș c.....e tele". Mă forțez să tac și să stau nemișcat în continuare. Nu prea este reacția pe care o aștepta.

 Vine stația următoare și se ridică să coboare, nu mi-e clar dacă doar dezgustat sau pentru că acolo mergea. Îmi spune ceva ce nu am înțeles și îmi întinde mâna. "Pace" sper, îi întind și eu mâna. Reușesc o priză fermă. Strânge și el, nu foarte convins. Spune ceva de "ce mână mare", aparent relativ la mine dar sigur realitatea îmi era net defavorabilă. Se deschid ușile și coboară, urmat de însoțitorul său.


 Pentru prima dată, nu m-am enervat de loc. Un pic de adrenalină se mai simțea, dar efectul a trecut rapid, nu am tremurat de tensiune până acasă. M-am simțit chiar bine că nu am fost laș.

 În urmă, lumea nu spune nimic, este ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă ieșea cu scandal. Nimeni nu a spus de țigară, nici chiar cei cu copii. Foarte trist, dar nu pot să cred că erau chiar nepăsători în interior.

 * * *
 Ca o încheiere puțin offtopic 
   
  La ora 7:00 se încheie campania electorală, iar duminică este votul. Nicușor Dan este chiar independent și deci nu a avut bani pentru a împânzi orașul de afișe. Profit deci eu de ocazie să reamintesc că este pe 2 buletine de vot din cele 4 (pentru Primăria Generală și Consiliul General). Întâmplător este pe ultima poziție la ambele, ușor de găsit.

 Nu este atât de periculos precum ce am făcut mai sus, dar vă poate face să vă simțiți bine. Un clip ca să știți că nu sunteți singuri:





Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

2012-06-07

De ce avem politicieni inculți și neciopliți


De ce avem politicieni inculți și neciopliți

 Se spune că avem politicienii pe care îi merităm (ca popor). Dacă majoritatea populației admiră șmecheria și scandalul, vom avea politicieni de acest tip.

 Eu aș nuanța un pic. Clasa politică nu poate fi decât un pic mai răsărită decât cei care au votat-o. Dacă oamenii cu studii superioare nu votează, calitatea politicienilor va fi dată de o masă mare de oameni care nu pot discerne între un program economic coerent și o minciună sfruntată.

 Veți spune că un procent mic de oameni de bun simț nu pot decide alegerea unui anumit candidat. Într-un fel este adevărat, dar apare un efect interesant. Dacă procentul pare suficient pentru a înclina balanța într-un fel sau altul (poate fi și 1%), politicienii din toate taberele vor fi motivați să capteze și voturile respectivei categorii. Pentru asta vor trebui să adreseze și doleanțele acestora. Efectul poate fi major, tipul de candidați propuși se poate schimba, sau măcar nivelul dezbaterii poate să crească. Candidații vor fi nevoiți să-și facă temele.

 Deci mesajul meu este : 
  • mergeți la vot
  • votați omul și nu partidul
  • votați pe cel care se apropie cel mai mult de ce vă doriți (chiar dacă este departe)
  • votați candidatul care credeți că vă reprezintă, indiferent dacă credeți că are sau nu șanse


Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

2012-06-05

Dezbinarea la români

Dezbinarea la români

 Știți bancul acela cu numărul de paznici necesari să păzească cazanele de smoală din iad ? La cazanul de români nu era nevoie de nici un paznic, cum se ridica unul mai la suprafață îl trăgeau ceilalți înapoi...

 Este foarte trist că societatea românească nu reușește să coaguleze oameni de bună credință pentru un scop comun sau pentru a susține o persoană care merită.

 Mai degrabă coagularea se face între oameni cu moralitate îndoielnică, ei pot trece mai ușor peste ce îi desparte și se pot focaliza pe interesul lor comun (chiar dacă ilegitim).

 Oamenii corecți păcătuiesc prin supra-corectitudine față de viziunea proprie, nu pot trece peste mici diferențe de viziune atunci când există o miză mai mare.

 Câteodată mă simt foarte singur din cauza asta ...



Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

2012-06-02

Piața Rahova


Piața Rahova

  Am fost să fac cumpărături în Piața Rahova și mă ustură gâtul de la fum de țigară. Nu doar că fumează comercianții, mai nou fumează chiar și angajații pieței.




 Piața este acoperită și este oricum unitate de alimentație publică, deci fumatul este interzis prin lege (dincolo de regulile bunului simț). Ca de obicei, când l-am atenționat, respectivul s-a umflat tot el în pene.

 Mai demult semnalasem că se fumează în incinta Primăriei Sector 5, pe hol spre "Protecția Copilului".

 Rog pe cititorul meu fidel care cunoște exact stadiul lucrării de pe Strada Garoafei să îi transmită asta d-lui Daniel Marian Vanghelie, poate vrea să facă ceva, tot așa înainte de alegeri. Eu vreau să trăiesc într-un sector civilizat !




Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

2012-06-01

Care-i faza cu Grecia ?

Care-i faza cu Grecia ?

 Totul pare foarte complicat cu Grecia... Și totuși situația este destul de simplu de înțeles, mai greu este de rezolvat...

 Se spune că banii sunt lubrifiantul (uleiul) care face economia să meargă. Hai să spunem că Grecia este un taximetrist, iar economia sa este motorul mașinii sale. Banii sunt uleiul de care are nevoie mașina să funcționeze.

 La un moment dat, cooperativa taximetriștilor locali (UE) i-a schimbat Greciei uleiul ei nu foarte performant (Drahma) cu unul super eficient (Euro), care reduce foarte tare consumul de benzină (inflația, variația cursului, etc). Schimbul s-a făcut gratis, singura condiție a fost ca Grecia să folosească de acum încolo doar ulei "Euro".

 La un moment dar, Grecia a descoperit că nivelul uleiului a scăzut, așa că a mai cerut împrumut niște ulei de la ceilalți taximetriști. Aceștia i-au dat, în speranța că taximetristul (Grecia) va putea câștiga suficienți bani pe viitor pentru a le da înapoi uleiul împrumutat plus dobândă.

 Problema este că motorul Greciei pierde ulei continuu, având permanent nevoie de reîmprospătare. Ceilalți taximetriști au calculat că din cauza crizei, taximetristul Grecia nu mai câștigă nici cât să acopere costul uleiului pe care îl pierde (deficitul bugetar). Dacă taximetristul Grecia dă faliment, nu mai este nici o șansă să recupereze uleiul împrumutat. Se gândesc ei deci să mai ierte din datorie, astfel ca Grecia să poată continua să profeseze taximetria, ca să câștige banii necesari pentru a cumpăra uleiul datorat (datoria în Euro).

 Grecia ar putea teoretic să dea uleiul înapoi (Euro), dar ar rămâne fără prea mult ulei în mașină (fără Euro în țară), ceea ce ar cala motorul (economia s-ar bloca). Singura variantă de a rămâne în afaceri este să împrumute în continuare ulei ca să completeze ce pierde.

 Taximetriștii (Germania, Franta) îi spun însă să își repare scurgerea de ulei (austeritate), altfel degeaba împrumută ulei (Euro). Nu e așa de simplu, motorul trebuie segmentat (reformă), ar însemna să nu prea mai mănânce o vreme (mai ales bugetarii).

 Situația nu are o ieșire nedureroasă, este o continuă negociere între foamea taximetristului (sindicate) și nevoia de ulei "Euro".

 Grecia mai cochetează cu întoarcerea la uleiul ei de dinainte (Drahma), nu foarte bun dar pe care putea să îl cumpere mult mai ieftin (tipărire de bani). Apare însă o problemă morală și legală, uleiul inițial (Euro) a fost primit gratis cu o condiție, de a nu renunța la el (întoarcerea la Drahmă). Grecia nu poate pur și simplu să-l folosească pentru plătit împrumuturile și să treacă la uleiul ei anterior, mai rămâne datoare cu un plin de ulei (euro cu care s-au schimbat drahmele). Oricum, cu uleiul vechi mașina va consuma și mai mult (comerțul ar fi afectat), va continua să piardă ulei (deficit comercial/extern) și va fi și mai probabil că dă faliment.

  Cel mai probabil, Grecia va fi forțată să își reducă scurgerea de ulei (reforme), concomitent cu creșterea producției de ulei "Euro" ("tipărire" de Euro prin împrumut), ceea ce ar scadea ușor prețul uleiului (ceva inflație pe Euro). Asta ar reduce puțin valoarea economiilor celor care au ulei "Euro" în stoc (pensionarii Germani, Francezi, etc), dar ar evita o perturbare mai gravă a activității de taximetrie în orășelul Europa.


Încheiere

  Nu sunt un cunoscător fin al situației din Grecia dar m-a interesat subiectul și sper că am zugrăvit cât mai corect și sugestiv situația. Mă mândresc cu faptul că  anul trecut când se vorbea de falimentul  imediat al Greciei am prognozat că "O soluție pentru Grecia ar fi re-eșalonarea pe mai mulți ani a datoriei și probabil asta va fi soluția.". Practic împrumuturile pe care le primește Grecia condiționat reprezintă o rostogolire (amânare) a datoriei. Nu am luat în calcul și iertarea parțială de datorie, dar am realizat că ieșirea Greciei din zona Euro nu este în interesul nimănui. O analiză mai puțin metaforică o găsiți în articolul respectiv "Grecia, datoria și politicienii".



Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

Facebook