2011-06-28

Perle ale profesorilor din liceu


Perle ale profesorilor din liceu

Update 2016: link la lista completă adăugată la final.

Am regăsit de curând un carnețel din liceu pe care am adunat perle ale profesorilor. După 12 ani, este prima dată când sunt publicate. Care este menirea lor ? Doar să ne amuzăm, iar unii dintre noi să ne aducem aminte. Iată o selecție ad-hoc:
  1. M-am uitat de câteva ori spre voi, da’ nu s-aude ...
  2. Eu vă las situația clară, în suspensie !
  3. Nu vreți să-nvățați de bun simț, o să-nvățați de groază ...
  4. Unde ne-am oprit data viitoare ?
  5. „Are hepatită !” ; „Și s-a făcut dezinsecție ?”
  6. Crocodilii trăiesc prin Nil, acolo în India
  7. Lipsă totală de interes și neseriozitate
  8. Voi veniți în echipă : când vine unul, când celălalt ...
  9. Tatăl era avocat, mama era moldoveancă
  10. Nu mai îmi tulburați insomniile !


Lista completă de Perle, republicată 2016-06-24 întrucât pagina personală nu mai există:





Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

2011-06-27

Țara ca o firmă

Țara ca o firmă

 Pe scurt : cetățenii sunt acționari, parlamentarii sunt reprezentanții în AGA, prim ministrul este CEO, miniștrii sunt manageri, președintele este ... "Chairman of the Board of Directors" ?

 Întroducere
 
 Înainte de a fi studiat teoria sistemelor de guvernământ, o să încerc o analiză a sistemelor de guvernare prin comparație cu administrarea unei firme (societate pe acțiuni). Nu cunosc în detaliu pe nici una, dar voi încerca totuși.


  Scopul firmei

  O firmă are ca obiectiv principal profitul, concretizat în dividendele încasate de către acționari. Unii acționari urmăresc doar creșterea prețului acțiunilor, dar acest preț reflectă în sine potențialul viitor de a genera dividende viitorilor proprietari ai acțiunilor.

 Din acest motiv, majoritatea firmelor serioase re-investesc o mare parte din profitul curent pentru a crește profitul viitor. Prețul acțiunilor este dat într-adevăr și de valoarea activelor (firma poate deține terenuri, patente, etc), dar de obicei nimeni nu cumpără acțiuni la o firmă cu speranța că va obține profit din vânzarea activelor firmei (se intâmplă doar la firmele falimentare). Mai degrabă activele sunt mult mai valoroase când sunt angrenate într-un întreg care produce decât vândute una câte una. Dacă am vinde toate serverele și infrastructura Facebook am obține măcar un sfert din valoarea de piață ? Poate nici o zecime...

 Scopul unei comunități umane (țară, oraș)
 
  O cumunitate umană se formează pentru a optimiza satisfacerea nevoilor membrilor săi. Mă uitam ieri la un western vechi cum niște tâlhari bine organizați obțineau profituri foarte mari de pe urma unor comunități agricole ne-organizate, prin furt.

  Probabil prima nevoie care este satisfăcută de asocierea în comunități este nevoia de securitate (prin armată, poliție, justiție). Apoi mai apar alte avantaje pe care indivizii nu le pot obține ușor singuri : drumuri, apă, canalizare, alte tipuri de infrastructură care depășesc capacitatea de investiție a indivizilor și de obicei sunt greu de taxat. Cum ar arăta de exemplu un trotuar privat, cu taxă ?

 Am putea spune că indivizii investesc într-o "firmă" care le aduce dividende în securitate și infrastructură. Emiterea monezii este de obicei controlată de stat, deși emitentul efectiv poate fi o bancă privată (FED). Alte domenii de care se ocupă statul pot fi suplinite într-o anumită măsură și de mediul privat (administrare pensii, educație, sănătate).

 Acționarii țării

 Toți indivizii dintr-o țară se nasc acționari. La început asta reprezintă mai mult un drept (servicii medicale, ajutor de creștere a copilului, grădiniță/școală gratuită). Apoi individul se trezește că are și obligația de a investi în firmă. Am putea spune că și-a cumpărat acțiuni cu bani împrumutați și acum trebuie să ramburseze creditul. Există și opțiunea de a "denunță unilateral" creditul pe care l-ai contractat, plecând din țară. Practic erai minor când ai luat creditul, nici nu te-a întrebat nimeni.

 În ziua de azi este foarte greu însă să nu fii acționar la o comunitate sau alta. Ar trebui să nu folosești nimic din dividendele comunității, iar asta mai poate fi cazut doar undeva prin pădurile tropicale, dar și acolo trebuie să te muți permanent. A fi "PAFA" (Persoană Adultă Fără Adăpost, sau "homeless") este o opțiune de a nu investi în firmă, dar nu se poate spune că nu beneficiezi de loc de dividende (trotuar, canal, coșul de gunoi, etc). Poate doar ca și colonist pe altă planetă s-ar mai putea realiza individualismul ideal o vreme.

 AGA (Adunarea Generală a Acționarilor)

 AGA pentru o țară este Parlamentul. La Primărie este Consiliul General. Deoarece nu pot fi aduși toți acționarii țarii/orașului pentru fiecare decizie, cetățenii acționari își numesc prin vot reprezentanți în AGA a țarii/orașului. Aici votul uninominal mi se pare că realizează mai bine decât votup pe liste acest principiu. Realizez însă că deși despre activitatea parlamentarilor mai am câte o informație, despre Consiliul General care mă reprezintă în Primărie nu am aproape nici o informație, aici ar trebui schimbat ceva.

 Problema pe care mi-o pun este legată de rolul acestui AGA. Parlamentarii trebuie pe de o parte să transmită și să agrege nevoile din teritoriu : "ce rezultat trebuie obținut". Pe de altă parte legiferarea necesită alte competențe (juridice). Poți spune când o lege este clar prostă (nedreaptă), dar este mai greu să scrii o lege bună, care să nu se contrazică cu altele. Aici cred că apar comisiile Parlamentului, dar nimic din procesul de alegere nu garantează că reprezentații de încredere ai alegătorilor au printre ei suficienți juriști. Poate ar trebui ca parlamentarii să-și poată angaja juriști și alți specialiști care să îi ajute să transforme acel "ce trebuie obținut" (ex: stimularea natalității) în "cum trebuie obținut" (legi de protecție a mamei, stimulente fiscale, etc). Să fie mai puțini parlamentari, dar cu un aparat mai bine pus la punct - dar trebuie cumva descurajat nepotismul.

 Guvernul

Acționarii rareori conduc firmele direct. De obicei numesc o ierarhie de conducere a firmei, care să realizeze obiectivele și prioritățile lor (profit, stabilitate, etc). Pe de altă parte, o echipă nu înseamnă suma valorilor sale, astfel că AGA numește de obicei un CEO (Chief Executive Officer) care își alcătuiește o echipă de management (Guvernul), care este validată eventual de AGA (Parlament).


 În mod normal, Parlamentul își manifestă controlul asupra activității Guvernului, pentru că Guvernul este "angajat" de către AGA (Parlament) să efectueze managementul firmei (țării). Guvernul nu trebuie deci să fie neapărat format din politicieni (membri AGA), ci mai degrabă să fie specialiști în management pe domeniul lor. Primul ministru are mai mult sens să fie politician, întrucât el ține legătură cu AGA și restul firmei.

 Cine are majoritatea în Parlament poate decide componența executivului. Este de discutat dacă nu ar trebui să existe reprezentanți ai tuturor partidelor în guvern. Se preferă probabil un guvern "al puterii" pentru a exista o coerență mai mare a managementului țării și o responsabilitate mai pronunțată - dacă nu performezi bine, la viitoarele alegeri ajungi în opoziție.

 Președintele/Primarul

  Președintele ar fi "chairman-ul" ne-executiv al firmei, care reprezintă firma în relație cu exteriorul (alte țări) și reprezintă voința acționarilor atunci când este nevoie de negociere directă, unde nu pot participa toți membrii AGA. Ar trebui să asigure și o coerență și să dea o direcție de dezvoltare a firmei, fiind în același timp un simbol (vezi Bill Gates pentru Microsoft).

  La unele firme Chairman-ul conduce un "Board of directors" care supraveghează activitatea executivului, reprezentat prin CEO (prim ministru). "Boardul" ar fi probabil administrația prezidențială.

 Este de discutat cât de competenți sunt acționarii mici să aleagă un Președinte competent. O altă abordare este alegerea Președintelui de către Parlament, considerând că aceștia pot avea o înțelegere mai bună a calităților candidaților. În multe țări se preferă totuși alegerea Președintelui prin votul tuturor "acționarilor" pentru a avea legitimitate mai mare, de exemplu în cazul unor conflicte externe. Se realizează astfel și un control reciproc între Parlament, Guvern și Președinte.

 Totuși acest mod de alegere favorizează președinții populiști, mai puțin competenți. Doar susținerea partidelor mai crește un pic calitatea, altfel ne-am putea trezi ca președinte cu vreun actor în vogă. N-am fi primii, un actor a fost președintele SUA (Ronald Reagan).

 Încheiere

  Preluând din zbor democrația de tip occidental, nu prea am apucat să conștientizăm complet menirea instituțiilor statului. Am încercat o comparație cu o firmă privată, comparație din care am putea extrage unele consecințe interesante. Sper ca articolul să fie măcar o provocare pentru analiza mai în detaliu a menirii diferitelor instituții pe care le luam ca un dat pur și simplu. Ce am reușit sigur este să ating un nou record în depăsirea domeniilor în care mă simt competent :)

Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

2011-06-15

Te simţi mai bine sau eşti mai bine ?


Te simţi mai bine sau eşti mai bine ?

  Există două abordări pentru viaţă. Ele nu se exclud neapărat una pe alta, şi în acelaşi timp abordarea optimă pentru fiecare este oarecum opusă celeilalte.

 1. Să te simţi bine (subiectiv)
  • Importantă devine senzaţia subiectivă despre situaţia în care eşti
  • Până la un punct corelează cu faptul de a fi într-o situaţie obiectiv bună. Se poate obţine însă o creştere a stării de bine doar ignorând motivele de îngrijorare, atâta timp cât nu te afectează direct foarte tare (încă)
  • Creşterea stării subiective de bine poate avea efect pozitiv asupra stării obiective de bine atunci când combate descurajarea maladivă şi frica iraţională. Poate asigura motivarea pentru a face investiţii spre a obţine o situaţie obiectivă mai bună
  • Pot exista şi efecte negative, asumarea unor riscuri mult prea mari :   "deşi sunt bolnav grav cu inima, mă simt foarte bine şi pot face efort extenuant în căldură "
  • Tehnica struţului ("decât să-mi fac griji mai bine mă fac că nu există pericolul") poate asigura o viaţă ceva mai fericită atâta timp cât ai norocul ca acele pericole pe care le-ai subestimat să nu se materializeze
  • Uneori costul prevenirii unui pericol este mai mare decât costul de a înlătura efectul (ponderat cu probabilitatea de apariţie). Unele pericole rare nu pot fi prevenite : nu pot să mă apăr de un posibil meteorit care ar cădea în oraş
  • Anumite substanţe chimice (alcool, droguri) pot creşte starea de bine subiectiv, cel puţin o perioadă
  • Anumite dereglări biologico-chimice sau psihologice pot face ca starea subiectivă să fie apreciată constant sub nivelul pe care l-am considera "obiectiv" sau din contră

     2. Să fii efectiv bine (obiectiv)
    • Este mai greu de definit, pentru că nu este o stare, ci mai degrabă o evaluare probabilistică a starii viitoare. Degeaba mă simt perfect înainte de a mă călca tramvaiul...
    • Depinde de perioada luată în calcul : "anul ăsta o pot duce bine trăind doar din economii". Dar la anul ?
    • În general, cu cât se doreşte o securitate mai mare pe viitor, cu atât investiţia curentă trebuie să fie mai mare, deci situaţia curentă mai puţin bună : "trebuie să mă abţin de la consum pentru a face economii"
    • Scăderea bunăstării momentane sub un anumit prag poate anula investiţia făcută pînă atunci : dacă neglijez sănătatea, mă pot îmbolnăvi, plătind mult pe medicamente şi nemaiputând munci
    • Ideal ar fi ca fiecare investiţie să aducă şi o mică satisfacţie subiectivă. Voinţa nu poate susţine un efort foarte îndelungat fără recompensă
    • În mod paradoxal, o anumită senzaţie de insatisfacţie subiectivă este motorul spre a atinge o stare de fapt mai bună. Totuşi senzaţia repetată de nereuşită duce la abandonul oricărui efort pentru a-ţi îmbunătăţi situaţia

      Fericirea nu se adună

      La un moment dat am gândit că fericirea (bucuria) este derivata stării de fapt, adică măsoară variaţia nivelului de bine obiectiv. Astăzi înţeleg că legătura este mult mai puţin matematică.

     Se pare că o suită de bucurii mici distribuite în timp au un efect mult mai mare decît suma lor obţinută dintr-o dată (vezi cazul câştigului la loterie). Psihologic, deci, ar fi mai profitabil să nu-ţi deschizi toate cadourile de Crăciun în aceeaşi zi :)

     La un nivel mai metafizic, binele tău poate conţine într-o oarecare proporţie securitatea Umanităţii, sau măcar a celor apropiaţi, care sunt impregnaţi cu o parte din informaţia care te defineşte.


     Încheiere

     Foarte des confundăm cele două tipuri de "a ne fi bine". Foarte mulţi "guru" (nu neapărat religioşi) propovăduiesc calea de a obţine una dintre cele două, uneori în antinomie cu cealaltă. De exemplu se oferă o fericire subiectivă bazată pe ignorarea temerilor şi lumii materiale, fie o stare de "virtute" bazată pe penitenţă şi refuzul plăcerilor, fie o securitate bazată doar pe acumulare materială şi putere.

     Eu cred că binele obiectiv şi cel subiectiv merg totuşi mână în mână, nu se suprapun dar nici nu stau foarte departe unul de altul. Orice dezechilibru major între cele două abordări este dăunător, doar armonia lor poate da vieţii echilibrul de care are nevoie pentru a merge pe sârma existenţei.


    Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

    2011-06-12

    Review televizor Samsung LE32C650



    Review televizor Samsung LE32C650

     Pe scurt: sunt mulţumit de noul meu televizor Samsung LE32C650, în special pentru capacitatea de a reda filme HD/mkv, conectivitatea cu reţeaua LAN, programele Internet si tunerul Full HD incorporat. Facilitatea "Motion plus" este aproape un moft, dar cei 100Hz s-ar putea să ajute la redarea filmelor 24fps.

    Prezentare

      LE32C650 este un televizor LCD, Full HD (1080p), cu diagonala de 32 inci (80 cm), raport lăţime:înălţime de 16:9. Face parte din seria 6 de la Samsung.

     Printre facilităţile mai speciale, LE32C650 are:
    • mufă de reţea ethernet
    • conectivitate Internet (Youtube, Google maps, vremea)
    • access filme(mkv, avi), muzică, poze de pe reţea prin DLNA
    • access filme(mkv, avi), muzică, poze prin USB (stick/hard disk)
    • tuner digital HD MPEG4 (terestru şi cablu)
    • frecvenţă de 100Hz (pentru motion plus)
    • calibrare culori în 10 puncte (10p)
    • ecran anti-reflexie, util ziua

     Citire indicativ Samsung

     LE32C650 se citeşte astfel : L=LCD (U=Led, P=Plasma), E=European (N=North America, A=Australia), 32=32inchi, C=model2010 (A=2008, B=2009, D=2011), 6=seria 6.


     Scurtă comparaţie seria 6 Samsung

     Mai jos
      Seria 5 are şi ea conectivitate la reţeaua ethernet, dar îi lipsesc aplicaţiile de conectare Internet. Seria 5 merge la 50Hz (faţă de 100Hz la seria 6). Pe de altă parte, programele sunt emise oricum în 50Hz.

     "Motion plus" de la seria 6 va încerca să interpoleze 2 frame-uri succesive pentru a crea un frame "fals", care face mai fine programele de ştiri şi sport, dar dă o senzaţie de "telenovelă" la filme. Din fericire se poate regla/dezactiva din meniu.

     Se pare totuşi că cei 100Hz ajută la distribuirea mai bună a frame-urilor la filmele 24p. Majoritatea filmelor mkv vin în 24p (mai exact 23.976 fps), iar seria 5 ar avea ceva probleme cu ele, de exemplu un frame ciudat la fiecare 40 secunde în anumite cazuri.

     Mai sus :
     Seria 7 aduce în plus posibilitatea vizionării programelor 3D. Totuşi surse de programe 3D sunt greu de găsit, şi cel puţin tehnologia actuală mi se pare destul de obositoare pentru ochi. Skype nu a fost inclus în seria 7, probabil pentru a mai avea ce aduce la seriile superioare.


     Calitate imagine

     Samsung LE32C650 are o calitate foarte bună pentru un LCD. Culorile sunt destul de naturale şi are un nivel de negru foarte bun. Ecranul uşor mat disipă lumina într-un fel care reduce puternic efectul de oglindă ziua.

     Din păcate setările cu care vine televizorul pentru colori, contrast şi luminozitate sunt suprasaturate (pentru a da bine în magazin). Pentru a putea distinge nuanţe închise de gri, luminozitatea trebuie crescută. Pentru a distinge nuanţe deschise de alb, contrastul trebuie dat mai jos.

     Culorile nu sunt perfect calibrate (de exemplu este cam mult albastru). Ideal ar fi să fie folosit un calorimetru pentru calibrarea exactă a culorilor. Fiecare televizor este un pic diferit, dar puteţi încerca setările la care au ajuns prin calibrare nişte profesionişti, folosind calorimetru pe modelul de 40 inci (vedeţi la comentarii).

     Despre "Motion plus" : Am reuşit să găsesc un film demo în care "Blur reduction" chiar făcea imaginea mai clară când se mişca camera foarte repede. La sport, opţiunea face ca mingea să se urmărească mai uşor (am citit), dar au fost semnalat un efect de "halo" când trece prin faţa mulţimii şi ocazionale glitch-uri de imagine produse de această opţiune. "Judder reduction" pare să fie responsabil de efectul neplăcut de "soap opera" la filme dar ajută la sport.


    Tunerul

     Tunerul digital HD chiar m-a impresionat. Nu am schimbat încă decodorul RDS cu unul HD, dar am prins câteva posturi HD direct de pe cablu şi se văd superb. Depinde şi de sursa emisiunii bineînţeles, există încă multe emisiuni/filme care nu sunt filmate HD. Cel mai mult m-a impresionat calitatea la filmul chinezesc "Trei regate" pe TVR HD.

     Pe RDS am prins HD direct de pe cablu, fără cutia de la ei : TVR, ProTV, Digi Sport, AcasaTv, NatGeo, NatGeoWild, SportRo. Alte posturi digitale SD (majoritatea) se văd şi ele foarte bine direct de pe cablu. Din păcate posturile de pe pachetele plătite suplimentar sunt codate şi nu pot fi prinse fără a folosi decodorul de la provider. Deşi televizorul ar fi capabil să utilizeze o cartelă de decodare astfel încât să nu mai fie nevoie de o cutie suplimentară, se pare că în viitorul apropiat nu vom putea folosi aşa ceva în România.

     Televizorul mai prinde şi posturi analogice, dar acestea se văd mult mai prost. Dacă nu greşesc, toate posturile care sunt în analogic există şi digital.

     Butonul "Guide" permite afişarea programului posturilor digitale (facilitatea EPG).

     Dacă folosesc cutia de la RDS, practic nu mai folosesc decodorul televizorului. Decodorul RDS nefiind HD, scade foarte mult calitatea. Dacă aveţi televizor HD, luaţi şi decodor HD şi conetaţi-l prin cablu HDMI !!!

     Am impresia că DolceTv face economie de bandă satelit, calitatea programelor HD de la ei pare destul de proastă, depinzând chiar de tipul decodorului. Recunosc că am făcut comparaţia cu alt televizor, totuşi eu cred că semnalul este de vină întrucât semnalul HDMI de pe laptop se vede perfect pe acelaşi televizor.


     Play filme mkv

     Televizorul Samsung LE32C650 are un player de filme foarte bun, inclusiv pentru mkv. Aş spune că peste 80% din filmele încercate au mers. Din păcate, ca la mai toate modelele, subtitrările incluse nu sunt suportate, trebuie extrase cu un program şi puse alături (cu acelaşi nume). Se poate comuta însă între mai multe canale audio.

     Am găsit nişte demonstraţii interlaced şi televizorul le redă mult mai bine decât calculatorul. Se pare că la seria 6, unde ecranul poate fi actualizat până la 100Hz, au rezolvat nişte probleme de play care apăreau la seria 5 (am citit undeva).

     Este foarte convenabil să înfigi un stick USB sau un hard disk cu filme şi să dai play din telecomandă.

    DLNA / uPNP Streaming

     Noutatea ar fi că se pot accesa şi filme de pe reţea, prin DLNA. Din păcate este nevoie de un program special de share, nu funcţionează de pe share Windows sau NFS.

     Din fericire am găsit un program de share şi pe Ubuntu Linux : mediatomb. Trebuie făcute doar câteva mici schimbări în fişierul de configuraţie.

     La programul de Windows "Samsung PC Share Manager" (se poate lua de pe site de la Samsung) m-am chinuit mult până să-mi dau seama că trebuie să dau accept la hostul care se conectează. Vedeam un DLNA al laptopului (Win7), dar nu și numele setat în program (Server/Change server name). Trebuie dat Accept de pe PC, din program, la "Share"/"Set device policy" unde va apare IP-ul TV-ului, asta după prima încercare de conectare. Apoi device-ul cu numele setat în program apare automat în TV ca DLNA*, de exemplu în "Source list". Interesant este că funcționează chiar de pe LAN pe wireless, chiar dacă sunt separate L2 pe router. Vede și fișiere de DVD video extrase.

     Dezavantajul faţă de USB este că derularea merge foarte încet, cel puţin cu configuraţia pe care am reuşit eu să o fac.


     Play muzică, poze

     Playerul încorporat poate reda şi muzică .mp3, la o calitate bunicică - e totuşi televizor, nu staţie audio de înaltă fidelitate. Din păcate nu poate reda ".flac", format în care aveam nişte muzică de foarte bună calitate. De asemenea, paradoxal, nu poate reda ".aac" deşi am impresia că poate decoda sunetul AAC din filmele mkv.

     Este un pic deranjant faptul că trebuie să alegi întâi tipul de fişier (film, muzică sau poze), urmând apoi să vezi doar fişierele de acel tip din directorul în care întri.

     Faptul că numele fişierelor sunt truncheate destul de scurt îngreunează puţin browsingul, chiar dacă ele se rotesc odată ce sunt selectate.


    Internet@TV

     Până acum nu prea am folosit facilităţile de Internet. Nu există un browser efectiv, mai degrabă o suită de programe cu conectivitate Internet, se mai pot adăuga şi altele dar spaţiul este limitat. Există şi nişte jocuri care nu par a avea nevoie de Internet (Sudoku, Mahjong, Memory, etc).

     Există program care arată vremea online, există un program cu care poţi vedea clip-uri youtube, există google maps. Teoretic se poate conecta cu facebook, twitter, yahoo dar nu prea am înţeles cum funcţionează, am impresia că nu poţi efectiv conversa. Update: cumva a început să meargă Facebook (update?), se pot și scrie comentarii cu tastele numerice, ca la "mobil".

      Unele programe au cerut de la început să fac actualizarea softului din televizor. Am fost mirat că update-ul online nu a găsit nici un upgrade disponibil pentru televizor, dar pe site am găsit un soft cu mult mai nou decât cel cu care venise televizorul. A trebuit să fac upgrade-ul pe USB, şi a funcţionat ok.


     Telecomanda

     Telecomanda este destul de intuitivă. Un feature foarte util este butonul de lumină, care odată activat face ca butoanele să fie luminate un timp după fiecare apăsare, uşurând folosirea noaptea. Aplicaţiile Internet folosesc introducerea de text similar cu modul în care se tastează SMS-urile, deşi nu există un stil unitar.


      Carcasa

      Carcasa este neagră cu uşoare reflexe roşiatice. Marginea exterioară a ramei ecranului este transparentă cam un milimetru. Piciorul vertical este cilindric transparent, se prijină pe o platformă dreptunghiulară similară cu marginea ecranului, inclusiv 1 milimetru de transparenţă pe margine. Spre picior, carcasa are o mică rotunjime mai transparentă, care nu este luminată (în ciuda unui efect pe care îl are în poze).

     Soţia îşi dorea o carcasă argintie dar ... marea majoritate sunt negre. Am realizat că are şi un avantaj negrul, când vzionez programe 4:3 la dimensiunea naturală, benzile negre de pe margine se pierd în rama neagră. Nu recomand vizionarea programelor 4:3 lăţite la 16:9, riscăm să ne dereglăm total simţul proporţiilor normale, deja obezitatea în România reprezintă o problemă.


      Hack-uri

      Eu vă sfătuiesc să nu încercaţi să folosiţi funcţiile ascunse ale televizorului, s-ar putea să-l stricaţi de tot.

      Televizorul rulează intern un fel de Linux, şi există metode de a instala un server ssh şi a te conecta pe el. Pe versiuni mai vechi de soft se putea activa o facilitate ascunsă - înregistrarea emisiunilor şi derularea înapoi, dar se pare că nu mai este valabil la versiunile noi de firmware. Cred că au scos cu totul partea de soft care făcea asta. O să pun la comentarii procedura pentru cei curioşi.

     Pentru mai multe detalii cautaţi SamyGO. Dar mai bine nu riscaţi, eu am stricat un laptop cu operaţii mult mai banale (upgrade bios).



     Concluzie

     Samsung LE32C650 este un televizor bun, care elimină nevoia unui "media player" suplimentar pentru vizionarea filmelor HD/mkv. Funcţiile de Internet pot constitui un mod de a pierde timpul când nu găseşti o emisiune interesantă, dar unele facilităţi au fost păstrate pentru modele mai scumpe (ex. Skype).

     Dacă doriţi doar un televizor HD pentru programele de pe cablu, puteţi găsi modele ceva mai ieftine (acesta a costat în jur de 2300LEI/RON). Nu trebuie să cautaţi neapărat tuner digital, cutia de la providerul de CATV face ea decodarea, trebuie doar să o conectaţi cu un cablu HDMI la televizor.


    Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

    Domo vinde produse expuse or reparate ?

     Domo vinde produse expuse or reparate ?


      Mi-am cumpărat de la Domo un televizor Samsung LE32C650. Preţul a fost bun faţă de piaţă, dar am avut surpriză să descopăr 2 şuruburi forţate şi o mică zgârietură pe capac. Alte probleme nu am găsit (pixeli morţi de exemplu), dar totuşi produsul mi se pare că se încadrează mai degrabă la "resigulate". Dacă vroiam resigilat îl puteam lua din altă parte, cu discountul de "resigilat" cred că ieşeam chiar puţin mai ieftin.

     În afară de asta s-au mişcat destul de bine, mi l-au testat în magazin, m-au lăsat să bag stick-ul USB să verific pixelii cu diferite patternuri de culoare. Ar fi trebuit să mă sesizez că cutia era lipită manual cu bandă adezivă când l-au desfăcut pentru teste. Deşi m-am uitat pe spate, nu am observat şuruburile forţate până  am ajuns acasă.


    Le-am scris pe adresa de comandă

    Mihai Voicu: "Am ridicat comanda din magazin, funcţionează ok, dar...

    Ajuns acasă am observat 2 şuruburi de la capacul din spate care prezintă urme de forţare la strângere. De asemenea capacul din spate prezintă o uşoară zgârietură. Nu aş vrea să am probleme în privinţa garanţiei, dacă voi avea nevoie vreodată. Atasez 5 fotografi.  In mod ciudat, piciorul era fixat orientat uşor lateral.


    Nu mă deranjază în sine zgârietura şi şuruburile forţate, dar sunt uşor dezamăgit, îmi lasă impresia că produsul nu este nou, ci a fost reparat. Aş dori să aflu poziţia dumneavoastră în legătură cu această situaţie.


     Mulţumesc."


    Domo: "In primul rand va multumim pentru ca ati ales Domo, dar mai ales pentru ca ne-ati adus la cunostinta aceasta situatie neplacuta!

    Regretam intamplarea relatata de dumneavoastra si va asiguram ca Domo cauta permanent solutii pentru imbunatatirea relatiei cu clientii, carora le ofera constant produse si marci noi, servicii de calitate si ii pozitioneaza intotdeauna in centrul preocuparilor, depunand toate eforturile pentru a-i multumi.

    Deoarece Domo isi respecta angajamentele fata de clienti, dorim sa venim in intampinarea dumneavoastra, cu propunerea de acordare a unei reduceri pentru orice achizitie ulterioara din magazinele noastre. Pentru a beneficia de acest discount, este suficient sa raspundeti acestui mesaj inainte cu cel putin 2 zile inainte de achizitie, mentionandu-ne produsul dorit si modalitatea de achizitie (ridicare din magazin, livrare la domiciliu), astfel incat sa putem discuta toate detaliile necesare.



    De asemenea, va asiguram ca in urma reclamatiei dumneavoastra, se vor lua toate masurile necesare pentru evitarea, pe viitor, a astfel de intamplari.



    In speranta ca acest incident nu va afecta colaborarea noastra viitoare, asteptam decizia dumneavoastra in vederea transmiterii in timp util catre personalul magazinului a tuturor informatiilor necesare si va ramanem la dispozitie pentru alte informatii.



    Cu stima,



    Raluca Cîmpeanu"


    Analiză

      Răspunsul a fost abil, dar nu a negat niciodată că produsul a fost reparat sau resigilat. Eu merg mai degrabă pe ipoteza că a fost expus în magazin, doar şuruburile de lângă picior sunt forţăte, probabil un ... nepriceput dar puternic a crezut că sunt şuruburile de la picior. Mă bazez şi pe faptul că piciorul era ferm blocat pe o poziţie oblică faţă de planul televizorului, ca şi cum televizorul ar fi fost montat "rotit" faţă de picior.

      Nu am mai returnat televizorul, deşi eram în cele 10 zile de returnare fără motiv. Măcar pe ăsta l-am testat, nu are pixeli morţi, riscam să îl schimb cu unul mai bine cosmetizat dar cu vreo problemă (un singur pixel mort nu se schimbă). Recunosc că a fost şi lenea un motiv.
     
    Un alt motiv pentru faptul că am dat email a fost să nu am probleme apoi la o eventuală garanţie, ar fi culmea să spună că eu am umblat în el.

      Ar fi fost mai frumos din partea lor să se ofere să-l schimbe cu unul sigilat, poate nu aş fi acceptat, dar ar fi fost o dovadă de bună credinţă din partea lor.


     Concluzie

     Mă voi gândi de două ori înainte să mai cumpăr alt produs de la Domo după problema pe care am întâmpinat-o, mai ales dacă ţin neapărat să fie sigilat.

     Am scris acest post ca să fie găsit de cei care evaluaează diferite opţiuni de cumpărare. Dacă fiecare va face aşa, firmele cu probleme vor trebui să-şi schimbe atitudinea. Dacă aţi avut şi voi o experienţă negativă cu Domo, băgaţi un comentariu !


    Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

    2011-06-04

    Nevoia de inflaţie

    Nevoia de inflaţie

     O inflaţie mică (1-3%) este menită să stimuleze păstrarea banilor în circuitul economic. Dacă există o mică aşteptare inflaţionistă (preţurile cresc treptat), oamenii sunt motivaţi fie să cheltuiască banii acum, fie să îi investească, fie să îi depună la bancă cu dobândă, de unde vor fi împrumutaţi celor doritori.

     Dacă aşteptările sunt din contră, de deflaţie (preţurile vor scădea), oamenii sunt motivaţi să nu cheltuiască, pentru a cumpăra mai ieftin mai târziu (exceptând nevoile vitale). Lipsa de bani de pe piaţă accentuează scăderea preţurilor şi reticenţă de a cheltui într-un cerc vicios. În urma scăderii preţurilor, firmele care aveau planul de afaceri calculat la un profit moderat nu vor mai putea să-şi plătească creditele, deci vor da faliment. Dând faliment, scade cantitatea de produse din economie, deci bunăstarea (apreciată prin GDP).


    Inflaţia şi creşterea economică

     Teoretic o inflaţie zero ar fi ideală, dar practica spune altfel. Dacă economia creşte iar masa monetară rămâne constantă, orice produs nou din economie trebuie să scoată din afaceri un produs vechi. Presupunem că economia este la echilibru şi competitivă, unde nu este foarte mult loc de redus preţul fără a intra pe pierdere.

     O mică creştere a masei monetare peste cantitatea existentă de produse creează locul pe care îl pot ocupa produse noi în economie, sau creşterea producţiei la produse existente. Bineînţeles că exista un potenţial maxim de creştere economică, orice masă monetară peste potenţial se va duce doar în inflaţie (creşteri de preţuri).

    Problema este că nu poţi ştii exact cât este potenţialul de creştere economică. Când inflaţia începe să crească este semnul că începi să pierzi tracţiune la creşterea economică şi trebuie să te opreşti din crescut masa monetară. Este ca un magnet, dacă tragi prea tare, rişti să decuplezi de tot tracţiunea iar economia să cadă în jos într-o spirală inflaţionistă.


    Concluzie

     Inflaţia este un rău necesar funcţionării sistemului financiar, ea ţine rotiţele în mişcare, cu condiţia să fie moderată (1-4%).

     Se estimează că inflaţia "sanătoasă" ar fi de maxim 3-4% pentru tările cu creştere economică rapidă. Pentru ţarile dezvoltate, la care potenţialul de creştere relativă este mai mic, este bine să fie chiar mai mică (2-3%). Pe termen scurt o inflaţie mai mare poate aduce o creştere economică peste potenţial, dar pe termen mediu efectele negative depăşesc câştigul iniţial.

     Vezi şi "Banii nu există" unde arăt de ce cred că banii acoperă produse viitoare, nu existente.


    Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

    2011-06-02

    Banii nu exista



    Banii nu exista

     Banii nu există. Adică există fizic, îi vedem, îi folosim. Nu există însă produsele din spatele lor. Cel puţin nu încă...

     Banii nu reprezintă proprietate pe bunuri existente

     Ca demonstraţie, să presupunem prin absurd că aş avea în proprietate toate bunurile din lume, inclusiv terenuri, clădiri, obiecte, dar în afară de bani şi persoane. În acest caz, nu aş putea să posed mai multe bunuri din ce există.

     Dacă aş avea şi banii, aceştia nu mi-ar putea aduce nici un bun existent în plus, căci le am deja pe toate. Singurul lucru pe care mi l-ar mai putea aduce banii ar fi un drept asupra unor produse/servicii care vor fi produse în viitor de oamenii, căci pe cele existente le am deja pe toate.

     La fel, o dată ce fiecare produs din lume este înregistrat în proprietatea cuiva (utilizatorul, fabrica care îl are în stoc, magazinul), nimeni nu poate deţine prin bani ceva în plus faţă de aceste produse, ci eventual ceva din produsele/serviciile viitoare, un drept asupra muncii altor oameni.

     Asta ne apropie de definiţia că banii sunt "a claim on human labor", adică aş spune eu, un drept de a revendica produsele unei munci viitoare. Acest drept asupra produselor viitoare se poate schimba totuşi cu produse existente din proprietatea altcuiva (când cumpăr ceva cu bani). Dar banii în sine nu dau un drept asupra unor bunuri fără a exista un contract suplimentat care să garanteze asta.


     Banii sunt jetoane

     Banii sunt meniţi să faciliteze schimburi complexe de produse create în societate. Ca în modelul cooperativei de babysitting, banii măsoară datoria între membrii societăţii.

     Când cineva ia credit, consumă mai multe bunuri decât produce pentru societate. Se angajează să creeze în viitor o cantitate echivalentă de bunuri către societate, cantitate măsurată prin valoarea bănească împrumutată.

     Când cineva îşi ia salariu, semnifică faptul că a creat o valoare în societate pentru care nu a consumat produse. Primeşte un număr de jetoane (salariu) pe care le poate schimba cu produse.

     La celălalt capăt al lanţului de schimb va sta cineva care are nevoie de acele jetoane pentru a achita un credit, altfel pierde casa (garanţia) sau chiar libertatea în unele cazuri. Pentru cel care ia credit, acele jetoane/banii au valoare, valorează cel puţin cât casa ipotecată. Bineînţeles dacă jetoanele emise sunt prea multe, majoritatea achită creditele şi scade nevoia de jetoane, deci le scade valoarea.


    Creditul

       Cineva care are surplus de jetoane (economii), poate împrumuta jetoane celor care doresc să consume în avans. Deoarece riscul minim este să nu împrumuţi, împrumutul se face de obicei motivat de un mic câştig (dobândă).


     Valoarea banilor este dată de datorie

      Aş îndrăzni să afirm că valoarea banilor este direct proporţională cu cantitatea de bunuri ipotecate prin credit (masa monetară rămânând constantă). Mai exact este proporţională cu rata cu care se returnează creditele.

     Un caz particular al regulii este falimentul creditatului, când el renunţa la a plăti creditul, ceea ce va genera o scădere a nevoii de bani în economie, deci o scădere a valorii banilor. Este şi natural, creditatul va renunţa să mai lupte pentru a crea acea bucăţică de GDP (produse/servicii) pe care se angajase că o va produce pentru a rambursa creditul. Poate a rămas chiar şomer şi nu mai produce nimic în economie.


    Concluzie

      Banii nu sunt proprietate pe bunuri existente. Aurul, casele, maşinile, mobila, pâinea, roşiile pot fi efectiv deţinute. Banii (fiat) sunt jetoane sociale a căror valoare depinde de :
    • numărul de jetoane emise
    • cantitatea de datorie solvabilă din sistem
    • cantitatea de produse viitoare, limitată de potenţialul economiei
      Masa monetară nu trebuie să acopere cantitatea actuală de produse, ci cantitatea de produse ... viitoare, de unde şi dificultatea de a configura corect masa monetară.

     Vezi şi "Jocul cu ... jetoanele de sticla" pentru aprofundarea modelului.



    Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

    România are SIDA ?


    România are SIDA ?

     SIDA este Sindrom Imunodeficitar Dobandit ("Syndrome de l’ImmunoDéficience Acquise"), în engleză AIDS. Nu ştiu cum a fost dobândit, dar România stă foarte prost la capitolul imunitate faţă de tot felul de paraziţi ai societăţii. Doar cu imunitatea parlamentară stă foarte bine.

     Un organism sănătos se apără împotriva corpurilor străine daunătoare. Românul, tolerant până la placiditate (cuvânt care mă face să mă gândesc la oi sau vaci), a învăţăt prea bine să tacă şi să înghită când este agresat el sau vecinul de lângă el.

     Astăzi în tramvaiul 32 a apărut din nou cerşetoarea tradiţională - o ştiu de ani de zile, e meseria ei. Partea specială stă în modul agresiv în care cerşeşte, bolborosind cuvinte fără înţeles şi agitând mâinile compulsiv cu vreo icoană. Vine foarte aproape, la doar câţiva centimetri de "ţintă" semnalând că vrea bani. Nu prea poţi s-o ignori şi ai vrea să scapi cât mai repede, chiar plătind.
     
     Ştie prea bine să vorbească, mai ales când înjură, ştiam asta din trecut. Ce-i drept nu este chiar în toate minţile, căci uneori se plesneşte puternic peste faţă. Totuşi are o dexteritate uimitoare în a nu atinge pe cineva, ceea ce mă face să cred că nu este total lipsită de control, precum sunt istericii faţă de epileptici.


      Un bărbat a ignorat-o. S-a dus apoi la o femeie. Aici m-am băgat şi i-am spus să o lase în pace. Un alt bărbat a ameninţat-o, dar a plecat liniştită spre următoarea victimă. Am urmărit-o, iar când aborda pe cineva mai fără apărare i-am spus să-i lase în pace. Am întrebat şi dacă are bilet, n-a răspuns.

     Până la urmă a coborât şi de acolo mi-a adresat nişte cuvinte clare, spre amuzamentul unor călători cărora le spusesem că ştie să vorbească.

     Concluzie

     Nepăsarea face tramvaiele un mediu propice pentru tot felul de paraziţi ai societăţii, care nu doar călătoresc fără bilet, dar şi agresează călătorii plătitori prin mirosul şi comportamentul lor. Dacă nu luăm atitudine, vor continua să ne agreseze. Dacă ne uităm în altă parte nu dispar ci prind curaj ...

     La fel este cu politicienii, poliţiştii, angajaţii din administraţia publică, etc. Cât timp nu vom face nimic să le dăm un feedback negativ când sunt corupţi şi necivilizaţi faţă de noi sau cei din jur, ei vor continua să se comporte la fel. Şi feedback-ul pozitiv trebuie folosit când este cazul, nu se face educaţie doar cu băţul.


    Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

    Facebook