Întâmplare cu McDonald's


Întâmplare cu McDonald's

 Astăzi mi s-a întâmplat ceva ciudat. Am mers cu maşina la McDonalds Rahova, la drive-through. O doamnă cu înfăţişăre de mătuşă m-a întâmpinat cu un meniu lângă locul în care se face comanda.

 - Doriţi un mic-dejun...
 - Nu mulţumesc (zic eu obosit de ofertele similare de la ei şi de peste tot)
 - Da dar blah blah blah ....mic-dejun ....blah blah
 - Ştiu exact ce vreau, vreau un McNuggets
 - Blah blah mic dejun blah blah înainte de ora 10 blah blah
 - Nu mulţumesc
 - Bine, vorbiţi cu omul care ia comanda!
 (mă apropii de microfon)
 - Bună ziua, aş dori un McNuggets de 9 cu sus dulce-acrişor
 - Înainte de 10 servim mic dejun
- ???!
 - Nu servim McNuggets înainte de ora 10 ci doar mic-dejun. După ora 10 puteţi comanda McNuggets. Doriţi un mic dejun ?
- NU MULŢUMESC ! Înghit în sec şi demarez uşor demonstrativ.


  Mi se pare o idee foarte proastă această politică. Cel puţin pe mine m-au pierdut ca şi client în cazul în care o menţin. Sper să citească feed-back-ul meu. Sunt sătul să fiu învăţăt ce vreau de fapt. Eu vreau McNuggets, este singurul lucru pe care îl mănânc de la ei. Altceva nu-mi place. Punct.

  Paranteză : mi se pare dezumanizant sistemul de luat comanda în care aceeaşi persoană care ia banii la maşina din faţă, ia comanda prin microfon de la maşina din spate, în paralel. Nu înţeleg cum rezistă oamenii aceia, cred că în câteva săptămâni se internează într-un spital de boli nervoase.

 Atâta multitask-ing nu este realist, a fost gândit de nişte manageri care au pus micro-operaţiile într-o diagramă Gantt şi le-a ieşit lor că pot multiplexa operaţiile cu o singură resursă, dar nu par să fi făcut nici un studiu de ergonomie şi sănătatea muncii. Închei paranteza.


  Am încercat la Spring Time Floreasca dar erau în renovare. Nu mai poţi mânca ceva repede în Bucureştiul ăsta...

 Când plec cu metroul la serviciu mă rezolv cu două ştrudele cu mere. Măcar mărul are ceva minerale, pe lângă grăsimile de rigoare. Nu pot mânca acasă, pur şi simplu nu am poftă de mâncare până nu fac puţină mişcare, chiar şi apăsatul pedalelor de la maşină. Mai sunt şi mofturos, nu mânânc orice...

  Când merg cu maşina (destul de rar) nu pot să cumpăr mâncare din multe locuri. Până la urmă am mers cu maşina până la metrou Aurel Vlaicu şi am cumpărat îndătinatele ştrudele cu mere. A fost un calvar, acolo se lucrează, e noroi, etc.


  Despre menirea fast-foodului de firmă

  Ca să nu fie primul articol de pur blog şi ca să mă leg şi de titlul blogului, zic aşa:

  Menirea fast food-ului brand-uit este să poţi mânca repede, ceva care nu te îmbolnăveşte brusc. Cred că în orice ţară poţi mânca la McDonalds fără să te alegi cu o toxiinfecţie alimentară. În rest ... orice e mult strică, mai ales dacă e făcut să fie gătit foarte repede.

 Pentru cei îngrijoraţi de faptul că mănânc prea multă şaorma şi McDonalds le pot spune că am doar ... 66kg după o cură susţinută de şaorma (fără cartofi e drept).

 Nu am reţeta slăbirii prin fast-food, dar partea asta nu reprezintă o problemă la mine. Nu e o fericire. Cred că Cioran, Nietzsche şi alţii ge genul lor aveau ... intoleranţă la lactoză :)

Efectul grăsimilor asupra vaselor de sânge ... încerc să nu exagerez, am renunţat la cartofii prăjiţi "industrial" de exemplu. O teorie spune că şi dacă renunţi total la colesterol, corpul va începe să-l producă el şi să-şi facă şi provizii. Mi se pare plauzibil.

 Totul cu măsură mică zicea maestrul Gică Petrescu şi a trăit 91 de ani.


"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisă cu citarea autorului