2010-08-30

Citez-legitimitate


Citez (legitimitate sistem politic)

Sunt multe lucruri frumoase si interesante pe care le-am citit si nu l-am citat aici, dar citatul asta m-a "lovit" prin concizia si precizia diagnosticului. Este doar punctul 2 al unui simplu comentariu:

"Problema Romaniei este de factura societala. Nu reusim sa producem un model politic si social pe care sa-l consideram legitim. Bine, acesta e un proces empiric, dar romanii nu prea stiu sa-si gestioneze esecurile, si deci nu stiu sa vada si partea plina a paharului si invata prea putin din greselile lor."

Sursa: http://lacoltulstrazii.wordpress.com/2010/08/28/o-drama-mai-mare-criza-economica-in-romania-isterie-sau-realitate/#comments

"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

2010-08-29

Review carte - Razboiul de saptezeci și șapte de ani


Review/Digest

Războiul de şaptezeci şi şapte de ani
şi premisele hegemoniei americane (1914-1991)

de Neagu Djuvara

O noua rubrica

Inaugurez cu acest articol o noua serie in acest blog, o serie despre cartile pe care le-am citit si mi-au placut. Va fi ceva intre "review" (recenzie) si "digest" (rezumat).

Ca review, voi incerca sa dau o idee despre subiectul si felul de tratare din carte.

Ca si "digest" voi enumera ideile care mi s-au parut mai interesante din carte, traduse in limbajul meu si uneori cu note personale (n.m = "nota mea").

Ar fi poate prea pompos sa numesc fiecare review "despre menirea cartii ZZZ", dar se inscrie in specificul blogului prin promovarea ideilor pe care le consider interesante si mai putin cunoscute.


Astfel de articole nu inlocuiesc citirea cartii. Se pot dovedin insa un ghid util pentru alegerea unei carti, sau macar pentru popularizarea unor idei interesante.

Imi cer scuze daca unele informatii sau interpretari ale mele se vor dovedi inexate, va rog sa-mi semnalati asemenea probleme.



Review/Digest

"Războiul de şaptezeci şi şapte de ani" este o carte scurta (130 pagini) care prezinta intr-un mod placut si documentat istoric una din teoriile pentru care Neagu Djuvara a devenit faimos.

Autorul vede intervalul dintre 1914 (primul razboi mondial) si 1991 (destramarea vechii URSS) ca pe un razboi de 77 ani, prin care SUA a luptat si in final a reusit sa se afirme ca cea mai mare putere a lumii. Acest "razboi" include perioada interbelica cu embargoul economic asupra Germaniei, al doilea razboi mondial, razboiul rece, conflictele din Cuba si Vietnam. Sintagma de "razboi de 77 ani" este o propunere a autorului, care ar putea sa se impuna intr-o zi in cartile de istorie precum au fost numite retroactiv alte serii de conflicte.

Teza lui Djuvara se refera la un pattern istoric pe care l-au parcurs toate marile puteri (imperii) de-a lungul istoriei.


Ciclul imperiilor

Ciclul incepe cu o crestere economica si culturala, care face posibila aparitia unor puteri rivale.

Puterile rivale incep sa-si dispute suprematia (vezi primul razboi mondial, dar si inceputurile civilizatiilor Egiptene, Chineze, Romane, etc).

Dupa cateva zeci/sute de ani de conflicte, una dintre puteri, de obicei cea mai marginala geografic (vezi SUA sau Roma antica) reuseste sa se impuna celorlalte si sa formeze un imperiu pe care il controleaza. Cateva familii din puterea castigatoare asigura guvernarea imperiului.

Urmeaza faza de decadere a "imperiului", care este macinat de lupte interne sau amenintari externe. Familiile conducatare care l-au cladit nu mai au vitalitatea de a conduce "imperiul", urmand ca alte popoare "marginale" integrate sa acceada la putere (vezi presedintia lui Barack Obama, ultimii imparati Romani sau ultimii presedinti URSS)

"Imperiul" urmeaza sa se dezintegreze treptat, astfel ca isi incheie existenta in maxim 500 ani, mult mai putin in cazurile in care o alta putere ii forteaza sfarsitul (vezi imperiul Aztec invadat de spanioli). O alta mare putere se poate afirma imediat sau dupa cateva sute de ani.


Razboiul de 77 de ani

Principalele evenimente dintre 1914-1991 sunt analizate prin prisma aceste teorii a "imperiilor", cartea fiind pentru mine cel putin o binevenita sursa de informatie istorica, unde nu prea am fost silitor la scoala.

Un fapt interesant expus in carte este ca Lenin (rus pe sfert, prin bunicul patern) ar fi fost infiltrat de catre Germania, reusind prin revolutia bolsevica sa bulverseze Rusia in primul razboi mondial, fortand Romania (aliata) sa incheie un armistitiu foarte defavorabil.

Al doilea razboi mondial a lasat doua mari puteri rivale, SUA si Rusia, care si-au impartit dominatia in zona lor, si au luptat pentru dominatie in anumite zone (conflictul bazelor rusesti din Cuba), lupta impotriva "comunismului" in Vietnam.

Slabirea doar un pic a dictaturii in URSS a dus la divizarea marii puteri rivale a SUA si la dominatia completa a acesteia.


Nu pentru mult timp

Semnele sfarsitului dominatiei SUA se vad deja dupa Djuvara. Stia doar de candidatura lui Obama la momentul scrierii cartii, dar observa deja accesul la putere a unor "marginali" precum Kenedi (irlandez si catolic - n.m: nu protestant) si mai nou candidatura lui Obama.

Se pare ca Franklin Roosevelt se inrudea cu 12 fosti presedinti americani (cu unii prin alianta), argumentand pentru faptul ca conducerea SUA a fost pentru mult timp in mainile a cateva familii anglo-saxone, care probabil se duc inapoi pana la crearea SUA.

Intrucat de curand nu a existat o inflorire deosebita a economiei si culturii (criza ar zice chiar ca din contra), Djuvara crede ca din punct de vedere al patternurilor istorice ar urma o perioada in care nu se va afirma o alta mare putere mondiala, va fi un fel de "ev mediu" de decadere si disolutie a structurilor actuale. Nu stim insa cand se va intampla asta, si cat timp va dura.

Mi-am permis sa includ aceasta viziune in eseul meu asupra viitorului posibil


Concluzie: o carte placuta, plina de informatii istorice si conexiuni intre fapte istorice. Djuvara aduce o viziune inedita asupra istoriei, dar cartea este interesanta chiar si "doar" ca un "manual de istorie" placut si prescurtat.


"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

2010-08-22

Viitorul probabil (6 - evolutiile sociale si politice)



Viitorul probabil (ep. 6 - evolutiile sociale si politice)


Inchei (probabil) ciclul "viitorului probabil" cu o privire asupra societatii viitorului. Cum am mai spus, nu stiu ce va fi, dar imi pot imagina cu ceva argumente eventual.


Factori de criza (probabili)

1. Energia : am spus in primele articole ca probabil va exista o criza a energiei ca urmare a epuizarii treptate a resurselor fosile. Sunt ceva mai optimist asupra energiilor alternative, intrucat aflu ca Uniunea Europeana are planuri mari relativ la energia alternativa (28% din eolian, centrale solare in Sahara), iar in fuziunea nucleara s-au facut pasi mari. Apoi sunt si dupa concediu :)

2. Scaderea dominatiei SUA : Neagu Djuvara observa in "Razboiul de 70 ani..." ca toate imperiile lumii au avut un ciclu de viata asemanator. Conform teoriei sale, SUA si-a atins dominatia maxima asupra lumii in 1991 odata cu destramarea URSS. In acelasi timp se intrevad insa primele semne ale slabirii, prin slabirea fortei conducatoare a familiilor celor care au cladit SUA si, ca si consecinta, accesul la putere al "marginalilor". La momentul scrierii cartii Obama nu era decat candidat la presedintie, castigul lui se inscrie in acest pattern istoric. Scaderea dominatiei poate dura sute de ani, dar istoria ne invata ca nici un mare imperiu nu a rezistat mai mult de 500 ani. Datoria uriasa a SUA catre China poate fi un alt semn de slabire a puterii SUA. Neagu Djuvara considera ca intrucat o revolutie economica si culturala a avut loc deja, sanse sunt ca in locul aparititei unei noi mari puteri sa urmeze un "ev mediu" istoric. Ar putea deci urma o perioada lunga de dezintegrari si framantari in asteptarea unei noi "renasteri" culturale si economice. Cert este ca scaderea puterii SUA ar avea ca si consecinta cresterea luptei pentru dominatie a altor puteri economice si militare, precum si a amplificarii conflictelor locale inghetate, deci cresterea instabilitatii politice.

3. Criza valorilor : scaderea influentei bisericii in tarile dezvoltate economic va duce probabil la o criza a valorilor (cred ca aceasta criza a inceput deja). De fapt influenta bisericii a scazut cam peste tot in lume in afara de lumea islamica, de unde ar putea veni o alta amenintare, ca si conflict socio-cultural sau chiar economic si militar.


Reactii posibile ale societatii

1. Energia

Pana la inlocuirea eficienta a resurselor fosile de energie, societatea va fi nevoita sa invete sa consume mai putina energie. Asta va insemna in primul rand o scadere a dinamicii economiei, perioada de inlocuire a aparatelor si utilajelor va creste, se va cere mai multa calitate si fiabilitate. Va scadea probabil acceptarea sociala la etalarea luxului, vor fi valorizate social reciclarea si practicile ecologice.

Transportul va trebui optimizat (redus), vor fi foarte "la moda" metodele de munca la distanta (teleworking) si producerea cat mai aproape de consumator. Va creste importanta comunitatilor locale, de la vecini de strada pana la tari invecinate (mai ales daca scade dominatia SUA). Producerea energiei va fi si ea in mare parte localizata, crescand importanta celulelor sociale locale. Transportul pe apa va deveni mai convenabil pentru transporturi mari, intrucat cantitatea de energie consumata nu creste foarte mult cu cresterea masei transportate.

Pe alocuri vor apare lupte acerbe pentru resursele energetice fosile, tarile care inca detin mari rezerve de petrol, gaze, carbune vor avea in acelasi timp o mare putere de negociere, dar vor fi si "vanate" de catre marile puteri care vor incerca sa acapareze acele resurse prin diverse metode.


2. Lupta politica si militara

Scaderea dominatiei unei puteri duce la cresterea luptei pentru suprematie a celorlalte. Poate sa para depasita o asemenea abordare de tip "haita", dar nu suntem atat de departe de al doilea razboi mondial. Principala justificare pentru dominare va fi pericolul ca ... altcineva sa incerce sa devina dominator. Sa nu uitam ca lupta economica deschisa are sens doar in situatia existentei unui arbitru international (SUA). Daca puterea SUA va scadea, vor apare din ce in ce mai des santaje economice deschise (precum recenta oprire a robinetului la gaze de catre Rusia).

Ce s-a invatat probabil din cele doua razboaie mondiale si razboaiele mici care au urmat (Vietnam, Irak) este ca in lumea moderna controlul militar nu poate asigura dominatia pe un spatiu geografic foarte intins, un astfel de imperiu se fractureaza sub propria greutate. Dominatia economica si ideologica va fi probabil tipul de dominatie care va fi incercat, sustinut de mici interventii militare de rasturnare a unor puteri politice si economice. Le numesc "mici" la scara planetara, ele vor afecta tari intregi si vor fi foarte dureroase (sper sa gresesc).

Cursa inarmarii atomice a dus paradoxal la o situatie de remiza in privinta razboaielor globale, oricine incepe un razboi nuclear, produce distrugerea totala a pamantului. Poate doar un accident stupid sa dezlantuie un adevarat razboi mondial. Totusi razboaie locale duse cu arme conventionale vor mai fi, chiar mai multe decat in ultimii zeci de ani.


3. Criza valorilor

Scaderea influentei bisericii isi va arata efectul cu intarziere. Inca exista oameni care chiar atei fiind, traiesc conform unor precepte religioase mostenite prin educatie sau cultural. Reconsiderarea acestor precepte se face inca lin, dar inevitabil va apare un moment de criza in domeniul valorilor, anumite grupuri sociale vor incerca sa darame pur si simplu anumite precepte pe care societatea actuala se bazeaza. Inainte sa fie mai bine, va fi probabil mult mai rau, vom re-invata prin incercare si eroare valoare sociala intrinseca a anumitor precepte morale (asa cum se numesc acum). Posibil sa apara contra-atacuri din partea diferitelor biserici, de exemplu biserica musulmana va incerca probabil sa converteasca "fosta" lume crestina, vor apare izolat diferite secte extremiste de diferite facturi.

Eu observ deja in spatiul media o escaladare a revendicarilor libertarianiste, seducatoare in esenta dar aducand cu ele pericolul migrarii spre haos social si economic. Daca societatea s-ar re-organiza "automagic" ramane de vazut, o tranzitie prea brusca insa ar duce probabil la o perioada de haos general economic si social. Trebuie subliniat faptul ca inflorirea capitalismului SUA s-a bazat foarte mult pe o etica (protestanta) a muncii, etica care nu prea mai exista in acest moment. Un capitalism foarte neingradit, corelat cu criza actuala a valorilor mi se pare ca ar fi un experiment iresponsabil.

In criza accelerata a valorilor, Oamenii vor incerca instinctiv sa reformeze sistemul de valori de jos in sus. Retelele mondiale de comunicatii (Internetul) fac posibila asocierea oamenilor cu idei asemanatoare la mari distante. Prevad o inflorire a organizatiilor sociale la distanta. Acest lucru a fost intuit deja de creatorii retelelor sociale actuale (Facebook, Twitter etc). Forma actuala se axeaza foarte multe pe divertisment si comunicare personala, dar pe baza acestor forme vor evolua treptat forme mai specializate de colaborare sociala in probleme politice si sociale importante. Actorii puterii (oricare vor fi ei) vor incerca sa monopolizeze aceste canale de comunicare, sa le polueze cu dezinformari si sa le distruga credibilitatea. Cu acest pericol in minte, vor trebui create retele distribuite care sa reziste incercarilor de monopolizare ale diferitelor grupuri de interese.

Credibilitatea scazuta a formatorilor de opinie este dupa mine un simptom si in acelasi timp o cauza a crizei valorilor (cerc vicios). Viitorul va trebui sa gaseasca modalitati de a filtra persoanele competente, integre si bine-voitoare de impostori si manipulatori pentru diferite interese. Voi reveni in alticol cu cateva idei despre un astfel de sistem.


Incheiere

Criza valorilor si lupta pentru resursele energetice va duce la multe framantari economice si sociale in viitorul apropiat si mediu. Precum in "Fundatia" lui Asimov (apropos, inspirata se pare din " Istoria declinului și căderii Imperiului Roman"), perioada de regres va depinde de felul in care vom reusi sa gestionam provocarile viitorului, atat economic cat mai ales social.


Incheierea ciclului

Inchei aici ciclul "viitorului probabil". Lumea a fost pe o curba crescatoare a evolutiei sociale si economice, probabil va urma o perioada de recul. Ca o racheta care isi epuizeaza combustibilul, epuizarea resurselor energetice va duce la o scadere economica o vreme. Aceasta racheta nu a reusit sa depaseasca campul gravitational al pamantului, se va intoarce la fundamente si va incerca inca o data. Atata timp cat ne vom pastra Umanitatea, vom reusi sa trecem peste orice provocare pe care ne-o va rezerva Viitorul.


"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

2010-08-15

Despre concediu


Despre concediu


M-am abtinut din greu sa nu dau numele postului "despre menirea concediului", ar fi sunat mult prea pompos. M-am abtinut si sa povestesc ca la Balchik a fost prea cald si galagie (chiar mult dupa miezul noptii).

O sa incerc deci sa vorbesc despre concediu in general, incercand sa raspund la intrebarea "ce avem nevoie de la concediu ?". O sa aplic o conjectura care imi place, care spune ca in medie oamenii tind instinctiv sa isi urmareasca nevoile si reusesc, macar 50%, sa le satisfaca.

P.S. Ordinea tratarii nu va fi una a relevantei, va tine mai mult de o oarecare grupare logica.


Deci, de ce mergem in concediu?


1. Odihna mentala

Dupa aproape un an de munca, omul are nevoie de odihna. Zilele de odihna distribuite de-a lungul anului nu sun suficiente. Anumite cercetari recomanda sa existe in fiecare an un repaus continuu de minim 2 saptamani, altfel nu se realizeaza refacerea capacitatii de munca, ceea ce poate duce la "burnout". Probabil intervalul este legat de anumite constante psihice, la fel cum in general nu poti inlocui un somn de 8 ore cu 8 perioade de somn a cate o ora.

In general munca moderna este in cea mai mare parte intelectuala, dar ne putem gandi si la relaxarea/refacerea anumitor muschi care sunt solicitati tot timpul. Poate nu e foarte indicat ca eu sa tastez acest articol inca in concediu fiind :)


2. Odihna ochilor

Ochii se pot relaxa mai bine daca privesc in departare, intrucat dupa o anumita distanta focalizarea se face fara mari eforturi de catre ochiul normal sau care poarta ochelari corect dimensionati. Alegem instinctiv pentru concediu destinatii cu panorame largi, unde putem privi in departare. In orasele aglomerate este greu sa privesti fara sa iti ramana privirea pe ceva la doar cativa metrii distanta.

Totusi trebuie luat in consideratie ca lumina puternica streseaza receptorii luminosi si pupila care trebuie sa se contracte pentru a micsora cantitatea de lumina primita de ochi. La lumina puternic avem chiar tendinta de a "miji" ochii, un factor care poate chiar ridica nivelul de stres psihic.

Pentru a relaxa ochii, este indicata purtarea ochelarilor de soare de calitate, de preferinta "polarizati". Eu folosesc Polaroid (cam scumpi, dar foarte buni), dar orice marca serioasa de ochelari polarizati ar trebui sa fie OK. Desi este incomoda, este recomandabila purtarea ochelarilor de vedere acolo unde este cazul. Scopul este "relaxarea ochilor". Exista sisteme de ochelari de vedere cu protectie solara rabatabila, sau ochelari de soare pe care se pot pune lentile de vedere. Ideali ar fi ochelari de soare cu dioptrii dar cam costa ...

Cei mai ieftini ochelari sunt sticla colorata, pacalesc pupila sa se dilate dar cantitatea de UV (ultraviolete) ramane mare. Altii pot avea protectie UV reala, dar au dioptrii false, facand de exemplu sa para ca pamantul pe care calci este mai aproape. In timp astfel de ochelari pot deregla mecanismul de focalizare al ochiului.


3. Un bronz "sanatos"

Munca in birou face ca expunerea la soare sa fie mult mai mica decat era in comunitatea agrara. Mai ales daca mergi mult cu metroul si putin pe jos, ai toate sansele sa ramai ferit de soare cam tot timpul. Mana bronzata pe volan se pune, dar e cam putin ...

Dincolo de aspectul placut de "bronz", expunerea la soare este utila pentru producerea de vitamina D (cea care fixeaza calciul in oase). Teoretic aceasta vitamina poate fi luata si din alte surse (inclusiv suplimente nutritive), dar totusi cea mai sigura sursa este din pielea expusa la soare. In comunitatile cu putin soare (Anglia, popoarele nordice), lipsa de soare este considerata ca explicatie pentru aparitia mai frecventa a depresiilor in acele regiuni. Nu stiu in ce proportie problema este lipsa de vitamine si cat efectul psihic al atmosferei mohorate, dar oricum ar fi tot este recomandata expunerea moderata la soare.

Exista si riscuri ale expunerii la soare, dincolo de usturimea pielii. Aceleasi ultraviolete care ajuta la formarea vitaminei D, pot de asemenea sa afecteze lantul ADN, producand uneori cancer de piele. Pentru minimizarea riscului se recomanda creme care limiteaza cantitatea de UV care ajunge la piele, mai ales in zonele foarte expuse si in zonele de risc. Alunitele sunt zone de piele mai "radicale in comportament", se considera ca expunerea lor la ultraviolete este mult mai periculoasa decat a altor parti ale corpului.

Din cate stiu radiatiile ultraviolete sunt relativ identice ca si particule (fotoni cu frecvente asemanatoare), doar numarul lor variaza in functie de vreme si crema protectoare. In functie de unghiul cu care penetreaza atmosfera, pot fi mai mult sau mai putin reflectate. Atunci cand soarele cade aproape perpendicular (la pranz), cantitatea de ultraviolete (numar de fotoni) este maxima. Chiar si pe vreme innourata, cantitatea de ultraviolete poate fi foarte mare, avand chiar un efect mai puternic intrucat pielea nu se mai apara - este pacalita de lipsa caldurii (infrarosiile sunt absorbite de nori). La fel, in atmosfera rarefiata de la munte cantitatea de ultraviolete este mai mare, chiar daca nu este foarte cald.

Principial, orice particula ultravioleta poate afecta un lant ADN, producand un "bug software" in ADN. Se pare ca exista totusi un efect mai mult decat cumulativ. Daca suntem expusi la acelasi numar de fotoni, efectul negativ este mult mai mare daca expunerea se face intr-o perioada mai scurta (intensitate mai mare). Posibil sa aiba legatura cu modificari succesive de energie la absorbtia mai multor fotoni in acelasi atom sau pur si simplu de strapungerea primelor bariere naturale ale pielii. Daca doare(ustura) ... corpul iti spune ca ai depasit masura.

Una peste alta, eu consider ca omul este destul de adaptat la expunerea la soare, poate chiar dependent de asta. Atata timp cat nu te arzi prea tare face mai mult bine decat rau, mai ales daca folosesti crema UV. Moderatia face diferenta.


4. Iesirea din rutina cotidiana

Cateodata ma intreb de ce plec in concediu de acasa, intrucat de multe ori petrec cea mai mare parte a timpului tot intr-o camera. Chiar am incercat un concediu in Bucuresti, cu excursii la Aquamagic/Otopeni. A fost destul de OK.

Cred ca totusi oamenii pleaca de acasa in concediu pentru a-si odihni traseele nervoase cu care proceseaza in mod obisnuit viata de zi cu zi. Fiecare lucru cotidian pe care il vezi iti aduce aminte automat de altceva, eventual de ceva de care vrei sa te detasezi in concediu. Iti poate aduce aminte de probleme de la serviciu sau de vreo reparatie pe care tot amani sa o faci acasa.

Este totusi mai safe sa schimbi total peisajul pentru a fi mai sigur ca te poti detasa de astfel de probleme. Aceasta detasare poate duce si la o sedimentare si organizare mai buna a informatiilor, la iesirea din anumite rutine zilnice ne-optimale (punte de maxim local, dar nu de maxim global).

Nu stiu cum se face ca dupa o vreme de odihna (nu neaparat concediu) gasesc foarte repede solutii la probleme la care obosit fiind nu am reusit sa gasesc o solutie mult timp. Poate ca tocmai uitarea aferenta odihnei face posibila accesarea unor informatii mai relevante, care erau umbrite pana atunci de reziduurile altor procese mentale.

Probabil oamenii care fac menaj in fiecare zi simt si nevoie sa nu mai faca asta pe perioada concediului, asta ar explica succesul hotelurilor si al restaurantelor fata de "mersul cu cortul".


5. Recompensa pentru munca depusa

Majoritatea oamenilor simt nevoie sa-si ofere o recompensa speciala dupa un an de munca. Concediul pare momentul ideal pentru asta, pentru a face ceva ce doresti de mult sa faci, de exemplu sa vizitezi o tara straina, sa revezi niste locuri favorite etc.

Unii oameni prefera sa-si presare astfel de recompense pe parcursul anului, pentru a avea un deadline cat mai apropiat "mai muncesc putin si apoi imi iau un scurt concediu". Atata timp cat nu atenteaza la cele 2 saptamani continue poate fi o abordare utila.

Ce considera oamenii recompensa poate sa difere foarte mult. Poate sa fie de exemplu o baie in mare sau piscina, privirea unui peisaj de munte sau o sesiune de masaj, o excursie cu un vas cu panze, un concert de muzica clasica in aer liber (a fost asta la Balchik!) sau pur si simplu o atmosfera linistita, rurala. Poate fi ceva mai extravagant precum scufundari, zbor cu parapanta. Depinde de fiecare...


6. "Distractia"

Practic orice faci in concediu este menit sa te distraga de la concentrarea specifica muncii si/sau de la rutina zilnica.

Ma refer aici la activitatile intense specifice : concerte, discoteci, jocuri intense, dans, consumul de alcool. In general se remarca prin stimuli foarte puternici, probabil meniti a "reseta" psihicul prin suprastimulare. Probabil e si asta o metoda de refacere.


7. Timp de studiu

Nu este foarte indicat sa faci in concediu lucruri asemanatoare cu serviciu, dar poti folosi concediul si pentru a invata o noua tehnologie de care nu ai timp in cursul anului. Am incercat intr-un an, chiar am facut-o cu placere dar parca nu am retinut foarte mult. Poate totusi este mai bine sa ne rezumam la un studiu legat de hobby, citit o carte interesanta, etc.


8. Petrecut timp cu persoane apropiate

Concediul este si o ocazie de a petrece timp cu persoane apropiate (prieteni, familie), de a relationa intr-un mod nou.


9. Timp de reflectie

Concediul poate fi si un timp de reflectie, in care sa iti aduni gandurile si sa iti organizezi prioritatile in viata.



Incheiere

Concediul este foarte scurt pentru cate lucruri ar merita facute in el. Atata timp cat nu facem acelasi lucru precum in restul anului, concediul isi face probabil efectul. Merita totusi sa ne gandim bine ce anume tip de concediu ni se potriveste cel mai bine, astfel incat efectul benefic sa fie maxim.

Pentru tine ce reprezinta concediul ?



"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

2010-08-06

Presa obiectiva


Presa obiectiva


Sunt o persoana care incearca sa fie la curent cu evolutiile politico-economice, fara a fi inregimentat politic. In ultimul timp imi vine din ce in ce mai greu sa gasesc surse de informatie obiectiva.

Parerile de mai jos pot fi pe alocuri foarte subiective sau chiar gresit informate, intrucat urmaresc presa TV/Radio doar in anumite perioade, iar presa scrisa in majoritate online. Daca gresesc imi cer scuze, dar astea sunt impresiile mele la momentul actual.


TV

Gretosii

Am renuntat de mult sa sper ceva de la Antena1/3 (aservite PC+PSD prin Voiculescu). Propaganda este de tip OTV, imi intoarce stomacul pe dos. Aveam o simpatie la un moment dat pentru Mircea Badea, macar da in toti, dar l-a furat si pe el curentul. Spre deosebire de alti colegi el pare ca chiar crede ce spune, si asta e trist.

Istericii

Intr-o vreme RealitateaTV oferea niste dezbateri politice mai echilibrate. In ultima vreme este clara propaganda anti PDL/Basescu, intr-o forma isterica, care incearca sa induca teama in populatie prin repetitii obsesive de sintagme manipulative. Aparent a crescut influenta PNL/Patriciu peste influenta initiala Vintu. Pacat ca erau niste adevarati Jurnalisti (foarte corecti) acolo : Robert Turcescu, Catalin Striblea. Obisnuiam sa ascult Realitatea FM din masina, dar de o vreme nu i-am mai auzit. Poate sunt in alte intervale orare la care nu ascult eu, poate au fost marginalizati special in locuri de mai mica audienta. Oricum, nu am mai rezistat sa filtrez de manipulare orice stire/emisiune si am scos postul din lista de 6 butoane/memorie.


Penibilii

PDL a inteles puterea unei prese ostile si a incercat sa creeze o contrapondere la Antene si Realitatea. Influenta se vede clar in B1 si noul Vox News. Spre deosebire de primii 2, incercarea lor de a manipula pentru PDL este usor naiva, transparenta. Senzatia transmisa este de inadecvare, de exemplu "Nasu" incearca dar nu se simte bine in pielea lui (compar cu emisiunile din anii trecuti). In afara de cateva emisiuni cu invitati carismatici, sunt plictisitori.


Alternative TV ?

Adresandu-se unui public informat si care pretuieste informatia corecta, Money Channel pare sa faca niste analize socio-economice foarte pertinente, dar se fereste de obicei sa intre in discutii politice. Este greu sa urmaresti viata politica acolo.

La TV nu stiu ce alte alternative la stiri mai sunt, poate TVR desi au existat destule semne ca exista o influenta politica mare. Poate PRO TV ? Nu am mai consumat TV in ultima vreme, o sa verific la un moment dat.

De curand am ascultat un interviu la RFI cu noul director al TVR (Alexandru Lazescu) si mi-a placut cum a vorbit, mi s-a parut un om de bun simt, sper sa confirme. Sper ca TVR sa devina o televiziune echidistanta.


Radio


Majoritatea posturilor de radio dau buletine de stiri foarte scurte, probabil de pe agentii de presa. Foarte scurte dupa gustul meu.

Dupa ce am scos Realitatea FM din lista, stiri si analize politice am mai gasit in principal la RFI (bucatile in limba romana). Am ascultat acolo niste oameni care chiar fac cinste profesiei de jurnalist. Probabil acolo viziunea internationala este un pic din punctul de vedere al Frantei, dar pare suficient de echidistant.

Din pacate BBC nu mai are program dedicat Romaniei, sunt multe stiri interesante, dar preponderent din actualitatea internationala si in limba engleza.

La posturile nationale de radio sunt stiri acceptabile, dar un pic cam scurte pentru gustul meu. Am nimerit insa pe unul din posturi o emisiune foarte interesanta despre acceleratoare atomice, quarci, leptoni, etc. O mica comparatie politica a moderatorului s-a dovedit eronata la partea de fizica cuantica :)

Mai tin pe aproape si Info Pro dar si ei au stiri cam scurte si nu mi-am format inca o opinie despre ei.

Nu stiu ce s-a intampla cu Radio Guerilla, cumva nu m-am mai oprit asupra postului de foarte mult timp. Poate au disparut din schema numele grele ? Oricum este fratele lui Catavencu pe unde bate tare Vintu.


Presa scrisa

Nu prea consum presa scrisa. Mai cumparam foarte rar Catavencu, dar de cand este a lui Vintu sunt mult mai sceptic. Imi plac pozele si unele birfe pe surse.

Ziarele gratuite de la metrou sunt destul de anoste, mai mult de pierdut timpul pe drum. Nu am retinut nimic interesant din ele.


Presa online

In online urmaresc in special clasicul hotnews.ro, care traditional are orientari usor portocalii (PDL). Pare totusi destul de echidistant, cititorii care comenteaza sunt ceva mai balansati insa.

Prefer de multe ori sa citesc bloguri prin RSS, de multe ori au analize foarte pertinente. De asemenea unele comentarii sunt foarte interesante, sunt si mult mai greu de cenzurat. Apoi pot sa descalific fiecare autor in parte daca este cazul.


Concluzie

Mi-e foarte greu sa gasesc analize politico-economice pertinente, mai ales in spatiul TV/Radio. Mi se pare periculoasa o asemenea polarizarea a presei pe langa partidele politice. Grupurile straine de presa se retrag din Romania, probabil sub presiunea publicatiilor aservite politic.

Avem nevoie de informatie obiectiva, ca sa putem alege in cunostinta de cauza.

Singura sansa pe care o vad este boicotarea surselor de informatii clar partizane, pentru ca ele traiesc in mare parte din reclama, deci din numarul de consumatori de acel tip de "presa". Apoi mai trebuie sa selectam cat mai diverse surse si sa le comparam, ca sa putem avea o imagine cat de cat balansata asupra realitatii ... reale. Numai asa putem scapa manipularilor care vin din toate directiile.


"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

2010-08-01

Viitorul probabil (5 - celulele economice)


Viitorul probabil (ep. 5 - celulele economice)

Ma apropii de finalul ciclului despre "viitorul probabil", un fel de "timpul probabil" al viitorului economic si nu numai. Nu stiu exact ce va fi, dar imi pot imagina pe baza a catorva fapte care se cunosc deja.

Asa cum am aratat in episodul trecut, sursele de energie regenerabila (hidrocentrale, solara, eoliana) acopera in acest moment doar aproximativ 7% din necesarul de energie al pamantului. Aproximativ inca 6% este obtinut din reactoare nucleare, iar cea mai mare parte din energie (87%) se obtine din arderea combustibililor fosili (petrol 38%, gaz 23%, carbune 26%). Petrolul pare ca se va termina cel mai repede, in ritmul actual rezervele cunoscute s-ar epuiza in sub 40 ani. Asta ma face sa cred ca va exista o criza energetica. S-a facut o repetitie de curand cand pretul petrolului s-a dublat, doar ca speculatorii au pariat prea devreme.

Aceste fapte ma fac sa cred ca se va intampla o criza energetica majora chiar in timpul vietii mele (si a majoritatii cititorilor mei). Energiile alternative vor avea un start mult prea lent in a acoperi epuizarea energiilor fosile. Solutia pe termen scurt va insemna reducerea consumului iar asta va insemna reconsiderarea multor modele economice.


Problema transportului

Modelul transportului pe mari distrante a materiilor prime si a produselor va fi pus serios in dificultate de probabila crestere a pretului energiei. Transportul este dependent in proportie de 90% de petrol, deci va fi afectat primul de o eventuala criza a petrolului, mai ales ca este foarte complicata utilizarea energiei electrice la transport in afara unor trasee electrificate (cai ferate).

In plus, productia in tari departate a rentat in conditiile existentei unor regiuni sarace, care acceptau sa produca bunuri foarte cautate, fara sa primeasca mare lucru in schimb (produc ieftin). Ma gandesc in primul rand la China, care nu va putea sa practice la nesfarsit preturi de dumping pe spinarea muncitorilor tinuti in mizerie, altfel vor apare mari revolte sociale.

Nivelul de trai se va egaliza, iar preturile de productie se vor egaliza si ele, deci nu va mai fi rentabil sa transporti produsele pe distante foarte mari. Ar fi de dorit apropierea producatorului de consumator.

Inainte de a prezenta viziunea mea despre una din miscarile de eschiva in fata crizei energetice, sa adaug alte cateva fapte care par sa impinga viitorul in aceeasi directie.


Invatamintele crizei


Criza economica din care n-am iesit inca a aratat foarte dramatic fragilitatea sistemului economic globalizat. Oamenii vor fi mult mai atenti cu riscul multa vreme de acum incolo si chiar vor milita impotriva globalizarii. S-ar putea sa asistam sporadic la adevarate crize umanitare in regiuni dependente de produse de stricta necesitare aduse de la mari distante. Oamenii vor dori sa depinda mai putin de regiuni indepartate.

Pe de alta parte, diversitatea produselor/serviciilor pe care le consumam face imposibila separarea economica totala. Daca ne uitam in jur vom descoperi ca suntem dependenti de produse de inalta tehnologie produse in alte tari, as aminti doar telefoanele mobile, televizoarele si calculatoarele.

Spre deosebire de inceputurile industrializarii insa, mijloacele de productie sunt mult mai ieftine si disponibile, fiecare oras ceva mai mare poate sa se doteze cu echipamentele necesare pentru majoritatea produselor/serviciilor (exceptand intalta tehnologie). Sa observam doar cum fiecare om isi permite astazi sa aibe in casa o bormasina electrica, un flex si chiar un aparat de sudura.

Aceasta disponibilitate a mijlocelor de productie face posibila aparitia unor centre economice care sa isi satisfaca majoritatea nevoilor din productia proprie. Intr-un fel este similara cu intoarcerea la ecosistemele satesti/orasenesti de dinainte de industrializare, dar pe un nivel superior al satisfacerii nevoilor comunitatii.


Celulele economice

Compromisul intre nevoia de globalizare si nevoia de autonomie il vad in "celule economice", care isi pot produce bunurile de stricta necesitate (mancare, consumabile, imbracaminte) in cazul in care sistemul globalizat are probleme, din cauze economice sau naturale.

Celulele unui organism isi pot produce local proteinele si energia necesare functionarii, dar sunt dependente totusi de substante aduse din alte regiuni ale corpului (oxigen, nutrienti). In acelasi fel, celulele economice vor putea sa-si produca local bunurile de stricta necesitate dar vor ramane dependente pe termen lung de produse din alte regiuni ale pamantului (vezi computere, masini, echipamente). Vad aceste celule bazandu-se foarte mult pe metode ecologice de productie, eventual energie solara/eoliana pe termen lung.

Intr-o astfel de configuratie, celulele economice vor putea supravietui o vreme daca liniile de transport cu exteriorul vor fi afectate din orice motiv. Aceste celule ar trebui sa ofere o securitate mai mare indivizilor. A depinde de produse alimentare si de stricta necesitate aduse din alte colturi ale globului mi se pare mult prea riscant, iar criza s-ar putea chiar sa ne arate asta (sa speram ca nu).

In plus, acest sistem de celule este mai eficient economic (ca si consum de energie) la nivel de umanitate decat sistemul in care majoritatea bunurilor se aduc de la foarte mare distanta. Din punct de vedere al transportului, a transporta local produsele de uz zilnic si pe distante lungi doar produsele de uz indelungat ar insemna o economie enorma de energie.

Pe plan local pierderile de transfer al energiei vor fi si ele mai mici. Avand foarte multe industrii apropiate geografic, va putea creste si refolosirea desurilor unor industrii. Un exemplu era livrarea in locuinte a caldurii degejate de unele procese tehnologile, dar ma gandesc si la ceva mult mai complex precum utilizarea unor deseuri ca materii prime, tot in ideea economiei de energie si materiale.


Modelul biologic

In general organismele biologice sunt recunoscute pentru eficienta lor. Ma gandesc de exemplu cata miscare poate face corpul uman doar cu o farfurie de carbohidrati. Nu exista momentant o masina care sa poata sa efectueze acelasi lucru mecanic util consumand aceeasi energie. Mi se pare deci ca modelul celulelor economice este un model promitator ca si eficienta globala, mai ales in conditiile crizei de resurse. In plus se asigura si o toleranta mult mai mare la probleme in retelele de transport.

Care este dimensiunea optima a unor celule economice nu putem anticipa exact. Probabil dimensiunea va oscila destul de mult in functie de noi descoperiri tehnologice, de evolutii sociale.

Aceste celule economice ar trebui sa poata fi autonome macar cateva luni de zile in absenta legaturilor cu exteriorul, la fel cum un picior poate supravietui cateva ore cu circulatia oprita de un garou. In unele zone autonomia ar putea fi chiar de ani de zile la nevoie, cu anumite scaderi ale confortului. Dincolo de stocuri de hrana, aceste celule ar trebui sa produca si hrana pentru consumul propriu, nu neaparat foarte diversificata dar suficienta.

Vor exista domenii in care va ramane mai eficienta producerea la distanta, precum exista si in organismul uman organe specializate pe anumite functiuni. Aducerea energiei electrice de la enorme panouri solare din Sahara se incadreaza in model, atata timp cat pentru nevoile de baza (lumina, comunicatii) exista solutii alternative local.


Primii pasi

Productia agricola mi se pare foarte importanta pentru asigurarea unei anumite independente economice. Vom manca in continuare portocale si banane din import dar pur si simplu pare ineficient ca si energie consumata sa importam grau si carne. O economie matura ar trebui sa poata produce mare parte din necesarul intern, reducand nevoia de transport pe mari distante.

Mersul la serviciu in capatul celalalt al Bucurestiului mi se pare iarasi foarte ineficient ca si energie consumata la transport, ca sa nu mai vorbim despre timpul pierdut. Ma astept ca lucrul de acasa sa devina mult mai des intalnit in activitatile care se preteaza la asa ceva (programarea este unul din domenii). Vor fi necesare in continuare intalnirile fata-in-fata, dar multe din sedinte se vor putea realiza virtual, nu doar audio ci chiar si video.


Concluzie

Mi se pare probabila in viitor coagularea unor celule economice, de exemplu de dimensiunea unor orase sau judete care sa-si micsoreze dependenta economica de exterior, obtinand in acelasi timp economii mari de energie.

Pe alt plan insa, omenirea nu se va separa in insule autiste, ci nivelul de comunicare va creste. Se vor stratifica complexe relatii sociale la distanta - pe domenii profesionale, sociale si hobby. In episodul viitor voi incerca sa analizez aceste relatii.


"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

Facebook