2010-07-22

Despre menirea ... durerii


Despre menirea ... durerii

Un fapt simplu, chiar putin amuzant, mi-a amintit despre menirea durerii.

Venind eu de la dentist infometat si fara interdictia de a manca, mi-am luat un strudel cu mere. Abia am mancat jumatate de strudel cand am constatat ca ma deranjeaza cateva pielite la buza. M-am uitat in oglinda si am observat ca sangeram usor.

Trecusera peste doua ore de la anestezie, dar inca aveam barbia amortita. Desi am mancat foarte incet acea jumatate de strudel, am reusit sa-mi musc foarte tare buza (si limba am constatat apoi). Cand a trecut anestezia am simtit si durerea aferenta ...

Mi-am reamintit ce serviciu ne face durerea deseori. Desi avem nevoie sa o anesteziem din cand in cand pentru interventii medicale, fara durere n-am rezista prea mult pe pamant, ne-am distruge treptat corpul fara sa ne dam seama.

Durerea la rece imi semnalizase ca aveam o carie, carie pe care medicul stomatolog nu o observase la controlul de rutina. S-a dovedit mult mai mare decat parea. Bine ca am oprit-o inainte sa trebuiasca omorat nervul.

Se cunosc cazuri de copii care din nastere nu simt durerea. De obicei se auto-desfigureaza in primii ani din viata jucandu-se cu focul, lovindu-se sau taindu-se singuri. Majoritatea nu apuca varsta matura.

Desi neplacuta, orice durere transmite un mesaj, un sfat. Daca nu o ascultam ne punem in pericol. Probabil acest lucru este valabil atat pentru durerile fizice cat si pentru durerile sufletesti.


"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

2010-07-18

Viitorul probabil (4 - energiile regenerabile)


Viitorul probabil (ep. 4 - energiile regenerabile)

Am aratat in episodul trecut cata energie consumam in prezent. Am vazut ca doar aproximativ 7% este energie regenerabila (hidroelectric, eolian, geotermal, biomasa), iar 6% este energie sustenabila pentru o vreme (nucleara). Restul de peste 85% este energie bazata pe resurse fosile (petrol, gaze, carbune), care au acumulat energia solara in milioane de ani si se vor termina in cateva sute probabil.

Energiile ne-sustenabile

Zacamintele cunoscute de petrol s-ar epuiza in aproximativ 40 ani la rata actuala de consum, gazele si carbunele vor tine un pic mai mult. Resursele fosile nu sunt regenerabile, adica nu se formeaza la rata cu care le consumam si nu sunt sustenabile, intrucat se prevede o scadere drastica a resurselor in orizontul unei vieti de om.

Energiile sustenabile

Energia nucleara este sustenabila momentan intrucat rezerva de energie atomica este destul de mare. Unii cercetatori prevad un varf de extractie in 2035, dar mai exista rezerve de productivitate in utilizarea Uraniului si alternative.

Se pare ca rezerve foarte mari de Uraniu exista in oceane (momentan se extrage din mine terestre). Daca pretul energiei creste un pic va renta refolosirea deseurilor nucleare. Centralele care produc plutoniu nu se folosesc de obicei din ratiuni de proliferare a armelor nucleara dar s-ar putea gasi solutii de control strict. Thoriu este si el un posibil inlocuitor al Uraniului.

Fuziunea controlata a hidrogenului este speranta intr-o energie nucleara ieftina si cu reziduuri mai putin poluante.

Din categoria energiilor sustenabile fac parte si energiile regenerabile, care practic nu se epuizeaza (in orizontul de existenta al Soarelui)


Energiile regenerabile

Energiile regenerabile se bazeaza in principal pe marele reactor de fuziune nucleara care este Soarele. Alte surse de energie care nu se bazeaza pe Soare sunt energia geotermala (se bazeaza pe miezul fierbinte al pamantului, ramas de la crearea sa) si energia mareelor, care se bazeaza pe energia cinetica a Lunii, care prin gravitatia sa genereaza maree. Acolo unde exista ele pot constitui surse complementare de energie, totusi ca ordin de marime energia solara este o sursa mult mai promitatoare.


Soarele

Cantitatea de energie pe care planeta Pamant o primeste de la Soare intr-o ora este mai mare decat energia consumata de umanitate intr-un an - o parte este absorbita insa de catre atmosfera.

Energia care ajunge pe suprafata pamantului intr-un an este mai mare decat toata energia pe care o vom putea genera din toti combustibilii ne-regenerabili de pe Pamant (Petrol, Gaze, Carbune + Uraniu).

Din pacate doar o mica parte din energia solara se poate capta, sa ne gandim doar ca o mare parte este captata de catre oceane, apoi o mare parte se intoarce in spatiu ca si lumina/caldura.

Energia solara care ajunge la suprafata pamantului este estimata la 89 PW (89 * 10 ^ 15 Wati). Cam dublu s-ar putea capta in afara atomosferei, dar apare problema transportului energiei captate.

Suprafata pamantului este de aproximativ 510 * 10^6 km2 adica 510 * 10^12 m2. In medie, pe un metru patrat de pamant ajung de la Soare 89/510 * 10 ^ 3 Wati, adica in medie 0.17 KWati sau 170 Wati (cam doua becuri).

Aratam in episodul trecut ca fiecare pamantean consuma in medie 2.5 KWati, deci fiecare locuitor ar avea nevoie de cel putin 2.5/0.17 = 14.7 metri patrati de panouri solare pentru a-si asigura intreg necesarul de energie. Randamentul este insa mult sub 100% (1-12% la panaouri fotovoltaice, mai mare la producerea de caldura), deci numarul de metri patrati necesari este de vreo 10 ori mai mare, in jur de 150 metri patrati. Recordul de randament la panourile fotovoltaice este de 23% dar probabil sunt inca ne-rentabile ca si cost de productie.

Cantitatea de soare depinde si de localizarea geografica si de anotimp, este mai mare vara sau mai spre ecuator si mult mai mica iarna sau spre pol. Pentru a acoperi necesarul de energie pe o perioada cat mai mare din an fara acumulare, panourile trebuiesc mult supradimensionate. In tarile cu clima rece sezonier (precum Romania) panourile solare se pot dovedi total ineficiente pe perioada rece, ramanand insa o solutie complementara pentru perioada verii.

Ziua la pranz, cantitatea de energie asteptata de la 1 metru patrat de panou solar (1 patrat cu latura de de 1 metru) este de aproximativ 120 wati, (SUA, echinoctiu de primavara/toamna), care poate alimenta un bec clasic de 100 wati plus unul foarte economic. Aceasta energie insa trabuie stocata si distribuita si pentru noapte si iarna.

O metoda ceva mai eficienta de generare a curentului electric pe baza radiatiei solare pare sa fie inca conversia in caldura urmata de un proces similar termocentralei, bazat pe apa incalzita. Un astfel de proiect incearca sa capteze energia solara in vastele terenuri nefolosite din desertul Sahara si sa livreze energie electrica spre Europa. Posibil ca sistemul sa nu renteze la scara mica (locuinta).


Incalzirea

Soarele are un randament mult mai bun la incalzire decat la producerea de curent electric. Problema este ca in perioada care necesita cea mai multa incalzire, energia solara este si cea mai mica. Vara panourile solare se pot folosi cu success pentru incalzirea apei menajere, dar iarna sunt probabil total ne-rentabile. In plus trebuie si curatate periodic de zapada, trebuie folosit un sistem cu antigel pentru a nu ingheta, etc.


Pompele de caldura

Pentru incalzire, o alternativa mai eficienta se poate dovedi folosirea energiei acumulate in pamant. In cea mai mare parte, aceasta caldura provine tot de la Soare, dar are avantajul ca este relativ constanta pe toata durata anului sub o anumita adancime, in jurul a aproximativ 12 grade. Vara poate fi folosita ca o sursa de racoare, iar iarna ca o sursa de caldura.

Desi legea entropiei spune ca energia circula de la cald la rece, asta nu inseamna ca energia nu poate fi transportata de la mai rece (pamant) spre mai cald (camera), folosind o energie suplimentara mai mica decat energia transportata.

Astfel pompele de caldura (un fel de aere conditionate inversate) pot aduce caldura din pamant si produce temperaturi superioare sursei de caldura. Chiar daca pamantul are doar 12 grade, atata timp cat este ceva mai cald decat exteriorul se poate folosi ca sursa de caldura, care "comprimata" poate aduce camera la 25 grade, producand caldura echivalent cu de 3-4 ori energia consumata.

Costul unei pompe de caldura pentru o casa este destul de mare, aproximativ egala cu pretul unei masini. Cea mai mare parte din pret se distribuie la forare si instalatia subterana. Se spune ca s-ar amortiza in sub 10 ani, si mai exista si subventii.

Energia geotermala si a mareelor

Bineinteles ca folosirea energiei geotermale (atunci cand este disponibila) este mult mai eficienta decat a pompelor de caldura. Ramane totusi o alternativa regionala, nu poate constitui o solutie generala la problema energetica.

La fel energia mareelor, este mare in zona ecuatorului si foarte mica in zonele mai departate de ecuator (precum Romania). De forta simpla a valurilor am auzit de mult timp dar nu cunosc implementari de success.

Energia vantului

Prima mea impresie era destul de sceptica legata de energia vantului, dar se pare ca energia latenta este enorma. Practic tot de la Soare vine aceasta energie. Avantajul ei este ca este la fel de disponibila si iarna. In Romania este mai disponibila in zona apropiata Marii Negre si in zonele montane. Am inteles insa ca la costurile actuale randamentul economic si energetic este destul de mic - energia si costul necesare construirii si intretinerii este un procent insemnat din energia generata pe durata de viata. Totusi trebuie luata in seama pe viitor.


Biocombustibili

Energia solara poate fi captata de catre plante prin fotosinteza, iar apoi folosita prin ardere. Desi randamentul nu este foarte mare, costul unor astfel de "panouri solare biologice" este foarte redus, putand fi aplicat si in tari mai putin dezvoltate (Africa ?). Alt avantaj major este ca combustibilul lichid rezultat poate fi usor depozitat/transportat/alimentat, fiind o alternativa buna pentru petrol, spre deosebire de energia electrica care necesita baterii mari/grele/scumpe. Dezavantajul acestei tehnologii este ca aduce defrisari de paduri, reduce spatiul arabil alocat productiei de hrana, scumpeste alimentele.


Concluzie

Exista o multitudine de alternative energetice care folosesc surse de energie regenerabile, majoritatea avand la baza energia solara.

Desi energia solara primita de pamant este mai mult decat suficienta in teorie, in practica captarea si mai ales depozitarea ei comporta probleme majore legate de costuri si randament.

Pentru a-si asigura necesarul energetic, in medie fiecare locuitor al pamantului ar avea nevoie de aproximativ 150 metri patrati de panouri solare. Media este doar o medie, in unele zone necesarul poate fi de 4-10 ori mai mare. Aceasta suprafata se poate dovedi prohibitiva in orase, dar poate fi usor disponibilizata in alte zone ne-locuite. Iarna trebuie gasita o solutie alternativa.

Energia eoliana poate fi o alternativa iarna, dar numai in anumite zone cu vanturi puternice. Pentru a asigura caldura este mult mai eficienta utilizarea caldurii acumulate in pamant in timpul verii.

Biocombustibilul pare momentan singurul care poate concura ca usurinta de folosire cu combustibilii fosili (petrol, gaz). Bateriile electrice sunt inca mari, grele sau necesita materiale rare (vezi Nichel, Cadmiu). Autonomia automobilelor electrice este redusa. Transportul electric are insa avantajul poluarii foarte reduse in orase si poate fi folosit usor in transportul in comun (trenuri electrice, troleibuze)

Deci plan: 1. izolam locuintele, eficientizam consumul, eventual o pompa de caldura sau panou solar cine isi permite sa fie verde fara mare profit. 2. Pretul petrolului si gazului creste, crestem capacitatea nucleara o vreme si productia de biocombustibil. 3. Pretul energiilor alternative devine convenabil, punem panouri pe blocuri macar pentru apa calda vara si ceva electric. Construim plantatii solare si eoliene, urcam apa ziua in lacuri de acumulare de la hidrocentrale si producem noapte energie. 4. Stapanim fuziunea hidrogenului sau facem orase intregi sub panouri solare. Sau in alta ordine, vedem...

Vezi si episodul urmator

"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

2010-07-11

Viitorul probabil (3 - cata energie folosim)



Viitorul probabil (ep. 3 - cata energie folosim)



Cat de fezabile sunt energiile alternative regenerabile ? Cand incep sa scriu acest articol stiu foarte putine, dar sper ca mica cercetare pe care o voi face pe parcursul scrierii articolului sa ne ofere cateva repere pentru raspuns. Vezi si articolul precedent.

P.S Sper sa nu am gresit prea tare la calcule, va rog sa ma corectati daca observati erori.


Cata energie ne trebuie ?


Pentru a vedea cata energie regenerabila ne trebuie, trebuie sa vedem intai cata energie ne-regenerabila folosim actual.

In lume:
In SUA:


Combustibilii fosili constituie cea mai mare sursa de energie actualmente, petrolul, gazele si carbunele fiind in principal folosite. Stim ca ele sunt folosite si in productia de materiale plastice.


Petrolul

Din sursa wikipedia, gasesc ca:
  • O destul de mica parte din petrol se transforma in materiale, aproximativ 16% . Restul se transforma in energie.
  • Rezervele cunoscute de petrol (fara nisipuri bituminoase) sunt de aproximativ 190 km3 iar consumul este de 4.9 km3 pe an. Facand o impartire, rezervele cunoscute s-ar epuiza in 38.7 ani. Bineinteles ca estimarea actuala se va lungi prin descoperirea de noi zacaminte, scaderea consumului din cauza cresterii pretului, noi tehnologii de extractie. Cert este ca trebuie gasite repede alternative.
  • Consumul pe zi este de aproximativ 13.4×106 m3, adica 13.4 ×109 litri. Distribuit egal pe cei aprox 6.8 miliarde de locuitori ai pamantului (6.8 ×109) ar veni 13.4/6.8 = 1.97litri/zi, 59.1 litri/luna/locuitor. Alta sursa din 2003 indica un consum de mediu de 0.5-0.6 gallons/zi/locuitor, adica 0.6 gallons *3.78 = 2.26 litri/zi/locuitor, deci 2.26*30 = 68litri/luna/locuitor.
  • Consumul nu este distribuit egal, cel mai mare consum este un SUA si Canada, apoi alte tari industrializate, in curs de dezvoltare si foarte putin in tarile sarace cu agricultura de subzistenta, nemecanizata. In SUA si Canada consumul pe cap de locuitor este de peste 4 ori mai mare decat media mondiala.
  • Eu consum doar la masina aproximativ un plin/luna, deci aproximativ 40litri petrol rafinat/luna fata de media mondiala de 60-70litri petrol nerafinat/locuitor/luna. Daca adaug materiale plastice si alte bunuri care incorporeaza petrol, constat ca consumul total ar fi peste medie. Daca impart la doua persoane in familie consumul devine mai rezonabil. Daca pun si parintii care nu au masina consumul scade semnificativ, dar ramane in continuare faptul ca consumul pentru transport este o parte importanta din consumul mondial de petrol.
  • Am gasit ca intre 60% si 70% din petrol este folosit in transport, iar transportul in sine este dependent in proportie de 90% de utilizarea petrolului.

O comparatie interesanta ar fi : bem cam 2litri apa/zi, deci doar 60 litri_apa/luna si consumam lunar cam tot atat petrol.

Consumul total de energie per locuitor

Este interesant sa aducem consumul total de energie la un numitor comun. O prima estimare porneste de la faptul ca aproximativ o treime din energie este produsa din petrol. In SUA procentul este 37%. Astfel putem estima ca avem nevoie de aproximat 3 ori mai multa energie decat consumul de petrol, deci echivalentul a 60*3 = 180 litri_petrol/luna/locuitor.

O alta sursa da ca necesar anual de energie per locuitor echivalentul a 1,778 kilograme petrol, deci 148 kilograme/luna. Estimarea este din 2005, pot considera ca este destul de aproape de estimarea de 180 litri/luna. Lucram totusi cu niste estimari grosiere.

Transformat in energie electrica, 1000 kilograme petrol echivaleaza cu 11,630 kilowati-ora. Pentru simplitate o sa echivalez un litru de petrol cu un kilogram, practic petrolul este un pic mai usor, cu un procent care depinde de calitatea petrolului.

1 kilowati ora (kWh) este unitatea de masura a consumului pe contorul electric. O aeroterma mica de 1000W (1kW) consuma intr-o ora ... 1kWh. Un bec de 100W consuma un 1kWh in 10 ore.

Revenind, echivalentul a 180 litri petrol pe luna inseamna 180 * 11.630 kWh = 2093 kWh pe luna. Daca am folosi doar curent electric, fiecare om de pe pamant ar consuma 2093kWh curent pe luna. Apartamentul meu consuma aproximativ 200kWh/luna curent electric, 100kWh per persoana (nu folosim incalzire/racire electrica exceptand frigiderul). Mi-ar trebui deci de 20 ori mai mult curent electric pentru a acoperi tot necesarul meu de energie din curent electric. Bineinteles ca o mare parte din aceasta energie ar fi cuprinsa in produsele cumparate, iar o alta mare parte in transportul personal.

O statistica din SUA arata un consum de curent electric de peste 800kWh/casa/luna, nu stiu la cate persoane sa impart, probabil la 2-3 ar trebui, rezultand pana la 400kWh/persoana/luna. Este clar ca in tarile cu producere ieftina de curent electric (nuclear) se foloseste mai mult curentul electric ca forma de energie.

In Romania, o statistica estimeaza consumul per locuitor in 2003 la 2376 wati (o aeroterma ceva mai mare tinuta permanent pornita) , adica 2376 * 365 zile * 24 ore / 1000 = 20813 kWh/an = 1734 kWh/luna, ceva mai putin decat media mondiala estimata la 2093kWh/locuitor/luna.


Unde se utilizeaza cea mai multa energie

Am gasi o statistica din SUA, presupun ca procentele sunt asemenatoare la nivel mondial.


Remarcam transportul de persoane si bunuri care acopera 28% din energia consumata (stim ca 90% este din petrol).

Consumul rezidential de 21% este format in principal din incalzire spatiu (32%), incalzire apa(13%), iluminat(12%), aer conditionat (11%), frigider (8%), (electronice 5%), etc

Consumul commercial este similar cu cel rezidential, doar ca ierarhia procentelor difera, de exemplu se consuma cel mai mult pentru iluminat (25%), probabil si reclame luminoase.

Consumul industrial este utilizat in principal in industria chimica (22%), rafinarea petrolului (22%), prelucrarea metalului (14%), etc.

Putem observa ca transportul, incalzirea/racirea si iluminatul sunt principalii consumatori de energie. Daca la iluminat becurile economice duc pierderea de energie la un procent destul de bun (nu se pierde prea multa energie prin caldura), la transport si incalzire/racire mai sunt multe de eficientizat.

In special la incalzire se consuma mult prea multa energie. Caldura este cea mai "decazuta" forma de energie, ea existand sub scoarta terestra si putand fi obtinuta ca "deseu" din diferite procese tehnologice. Caldura poate fi chiar "mutata" si "aglomerata" prin pompe de caldura ("heat pumps"), cu o eficienta de aproximativ 3-4 ori mai mare decat producerea din combustibili fosili. Voi reveni asupra acestui subiect intr-un post viitor.


Cata energie se pierde

Un grafic foarte interesant care este realizat pe consumul SUA arata ca nu mai putin de 61% din energie se pierde in procesul de utilizare, de exemplu ca si disipatie de caldura (nedorita). De exemplu vara motorul masinii degaja foarte multa caldura, care este energie pierduta. Chiar si iarna caldura degajata este mult peste necesarul de incalzire a masinii. La motorul cu motorina, caldura degajata este ceva mai mica decat la benzina, randamentul fiind mai mare.

Atentie, numerele din grafic nu sunt procente, ci unitati energetice:

Observam ca toata energia din carbune abia daca acopera pierderile de energie din sistemul de generare si transport a energiei electrice. La eficientizarea utilizarii energiei ar mai fi mult loc de imbunatatire.


Concluzie

Consumul mediu lunar de energie per locuitor este foarte mare, echivalentul a in jur de 180litri petrol/luna, sau a 2093 kWh curent electric. O buna parte din acest consum se foloseste in transport, o alta mare parte se foloseste in incalzire/racire/iluminat, o alta mare parte in producerea de materiale. O mare parte din energia consumata se pierde de fapt (60%) si aici ar fi mult loc de imbunatatire.

In conditiile epuizarii resurselor fosile, trebuiesc gasite solutii alternative sustenabile, de preferat surse regenerabile, alimentate la baza din energia solara (hodroelectric, eolian sunt incluse). Sa nu ne amagim insa, cantitatea de energia fosila care trebuie inlocuita este enorma. Solutia va fi probabil o combinatie de energii alternative plus eficientizarea si reducerea consumului actual.

In episodul viitor voi incerca sa analizez fezabilitatea efectiva a principalelor alternative energetice cunoscute.

"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

2010-07-06

Comunicarea la RATB

Comunicarea la RATB

Vorbeam de curand despre civilizatie in care includeam si grija in proiectarea indicatoarelor. Tocmai m-am lovit de curand de un alt contra-exemplu de civilizatie la RATB.

Tramvaiul 32 nu mai circula pana la Piata Unirii, s-a intamplat ceva cu sina de tramvai, exact langa rond. Pana aici nimic deosebit, se mai intampla.

Totusi, sunt deja 6 zile de cand nu mai circula pe la Unirii, si nu a aparut niciun afis care sa informeze calatorii asupra problemei. Cei care ajung prima data acolo asteapta 10-15 min pana isi dau seama ca este ceva in neregula, apoi trebuie sa intrebe in jur ce s-a intamplat, sa afle ca tramvaiul 32 poate fi luat totusi de la urmatoarea statie.

Daca mergi spre Piata Unirii, singura indicatie este un afis "intoarce la Sura Mare" pus in fata tramvaiului. Eu unul am scapat cartonul in prima zi. Afisajul electronic continua sa afiseze "Piata Unirii", ca deh, am dat banii pe afisajul electronic ca sa punem cartoane cand trebuie schimbat ceva.

Mi s-ar parea util chiar sa spuna vatmanul in tramvai cand isi schimba directia. Calatorii mai in varsta mai ales nu au timp sa observe ce scrie pe carton cand tramvaiul se apropie, mai ales ca este singurul tramvai care circula pe acolo. Eu unul am vazut ca cobora multa lume si m-am gandit prima data ca e vreo sarbatoare religioasa la Mitropolie. Noroc ca am auzit pe cineva vorbind.

Ca sa scurtez :

- mi se pare lipsa de respect din partea RATB sa nu afiseze un anunt pentru cei care ajung prima data in statia 32 Unirii. Nu suntem telepati.

- mi se pare lipsa de interes felul in care este anuntata devierea tramvaiului. Nu e suficient ca 80% din calatori sa stie pentru ca au patit-o zilele trecute

- as vrea sa vad si eu un inceput de proces tehnologic la avarie. S-a inconjurat locul cu panouri si apoi nici o miscare de atatea zile. Un termen estimativ de rezolvare nu se poate da ?


Mi se pare o chestiune de civilizatie ca RATB sa comunice calatorilor despre schimbarile care ii afecteaza pe toate canalele disponibile. Un efort mic salveaza o gramada de timp unor oameni care poate sunt deja in intarziere. Sa nu mai vorbim de faptul ca respectivii calatori chiar au platit pentru un serviciu de care nu mai beneficiaza complet, sa-i anunti e un minim gest de respect.

RATB, fii te rog partenerul nostru pentru un transport civilizat !


"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

2010-07-03

Viitorul probabil (2 - energiile viitorului)

Viitorul probabil
(ep. 2 - energiile viitorului)


Ce va aduce viitorul ?
Nu stiu exact ce va fi. Dar pot sa fac un mic pariu cu viitorul, eventual cu ceva argumente.


In episodul trecut aduceam argumente pentru probabilitatea unei crize energetica in viitorul scurt si mediu. Spuneam ca energiile fosile cele mai folosite (petrol, gaz) sunt aproape de maximum de capacitate, iar de acum incolo va fi din ce in ce mai greu/scump sa se extraga energia din pamant. Am gasit intre timp si un grafic care arata ca de cativa ani productia de petrol este constant sub estimari, in conditiile in care estimarile scad de la an la an. Puteti citi mai multe aici

Ce energii vom folosi in viitor?

Petrolul - pe masura scaderii rezervelor si a cresterii costului de productie, petrolul se va scumpi si va suferi un declin treptat ca si sursa de energie. Va fi insa foarte greu sa fie inlocuit in transporturi si utilaje de contructii.

Gazele - utilizarea gazelor naturale in transport va creste pe termen scurt, si va scadea pe termen mediu/lung. Un dezavantaj al gazelor este transportul si stocarea. Din cate am auzit, odata cu scumpirea petrolului si a gazelor, va renta trasportul naval de "gaz petrol lichefiat" ca alternativa la actualele conducte (vezi "South Stream", "Nabuco", etc). Gazul mai poate fi produs prin gazeificarea carbunelui, dar destul de ne-ecologic.
O sursa suplimentara de gaze naturale ar putea fi constituita in viitor de transformarea in gaz a zacamintelor fosile greu de exploatat (nisipuri bituminoase, zacaminte de carbune) prin actiunea unor bacterii. Puteti gasi aici detalii.

Hidrocentralele - foarte multa crestere in domeniul energiei generate de apa nu cred ca va fi. Este o sursa ieftina de energie, dar din pacate limitata. Cineva imi spunea si despre impactul ecologic al barajelor. Va ramane probabil o sursa complementara acolo unde exista resurse naturale. O utilizare interesanta este ca "rezervor de energie" : pompezi apa in amonte noaptea cand este consumul scazut, si produci ziua energie prin caderea apei.

Energia atomica - va creste ca procent pe termen scurt si mediu-lung. Va fi principala alternativa la scaderea resurselor de petrol. Din pacate energiile alternative nu vor putea umple acest gol la fel de repede.
Energia din atom este enorma, dupa formula E=m * c^2 (a se observa viteza luminii la patrat, care este un numar foarte mare). Nu toata energia se poate extrage, dar ramane o resursa energetica majora, care este departe de a-si fi atins maximul. Franta genereaza 80% din energia electrica prin centrale nucleare, si asta include si o importanta parte din transporturi (trenuri electrice).
Daca avem noroc, alaturi de centralele de fisiune atomica (care "sparg uraniul") vor putea fi folosite si centralele pe fuziune (care unesc hidrogenul in heliu, cum se intampla in Soare). Reactia de fuziune nucleara are reziduuri mai putin periculoase decat fisiunea, dar inca nu stim sa o controlam fara sa obtinem "bomba cu hidrogen".

Energiile regenerabile - cam toate pornesc de la soare. Pe termen scurt si mediu vor avea rol complementar (pentru reducerea costurilor) si eventual rol de a asigura autonomia in cazul problemelor de transport a energiei clasice. Transformarea soarelui in energie electrica direct este destul de putin eficienta inca, este mai eficienta transformarea in caldura si apoi in energie electrica. Plantele capteaza energia la un pret mult mai mic (vezi biodiesel) dar energia pierdura este mare iar energia captata nu poate fi folosita direct.

Pe termen mediu-lung tehnologiile bazate pe energia solara vor deveni mai larg folosite, o sa incerc o analiza a fezabilitatii lor intr-un episod viitor.


Evolutii complementare

Ca si evolutii complementare ca raspuns la criza resurselor fosile vor apare moduri mai economice de transport si productie, se va merge mai mult pe reciclare si produse cu durata mai lunga de functionare.

In transport frecarea consuma cea mai mare parte din energie, astfel ca transportul ferat are un avantaj major (mai ales cel pe "perne magnetice"). Teleworkingul (munca de acasa) si localizarea productiei de bunuri de folosinta zilnica ar putea reduce nevoia de transport.

Caldura va fi produsa in mai mare proportie ca rezultat al proceselor tehnologice, vor fi la moda materiale care izoleaza mai bine, si eventual sisteme de ventilatie care pastreaza caldura in locuinta.


Concluzie - din pacate va trebui sa ne mai bazam pe energia nucleara o vreme. Declinul resurselor fosile ne va afecta, dar se pot gasi solutii. Ca un ghicitor care se respecta o sa spun ca va fi bine, daca vom reusi sa evitam un mare pericol, de fapt cateva : un accident nuclear din cauza centralelor, un accident biologic din cauza tehnologiilor genetice (inclusiv in producerea energiei) sau un razboi mondial din cauza crizei resurselor energetice clasice. In rest ... sa auzim numai de bine. Continuarea aici.

"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

Facebook