2010-05-29

Rambursare anticipata credit - partiala sau totala

Rambursare anticipata credit - partiala sau totala

La un credit pe 30 ani, platind anticipat echivalentul a 4 rate (luni) si pastrand rata neschimbata, am economisit echivalentul a 4 ani de rate (48 luni). Practic perioada de rambursare s-a redus cu 4 ani.

Un efect similar de spectaculos se obtine platind anticipat orice suma suplimentara in primii ani ai creditului. Dupa cativa ani (sau dupa cateva plati anticipate) efectul este mai mic, dar totusi castigul este semnificativ. Ma refer aici la creditul cel mai obisnuit, cu rate constanta, de exemplu creditul imobiliar sau creditul de nevoi personale.

Explicatia vine din modul in care functioneaza creditul cu rate fixe, in primii ani platesti 90% dobanda iar datoria scade doar cu 10% din rata platita (aproximez). Practic in primii ani cam bati pasul pe loc, platesti multa dobanda dar datoria ramane aproape aceeasi. Abia dupa cativa ani creste viteza de scadere a datoriei. O plata anticipata la inceput te face sa sari foarte multe luni in graficul de rambursare. Daca spre exemplu din fiecare rata aproximativ 10% se scade din datorie ("principal"), platind o rata in plus (anticipat) este la fel cu a platii 10 rate obisnuite a cate 10% principal.


Cum functioneaza creditul ?

Creditul incepe imprumutand o suma X, sa spunem 1.000E. Voi face abstractie de eventuale comisioane de acordare, sa spunem ca 1.000E este exact suma datorata bancii la inceputul creditului. Aceasta suma imprumutata se numeste "principal" si o gasiti sub acest nume intr-o coloana din graficul de rambursare. Initial "prinicipalul" este suma imprumutata : 1000E.

Rambursarea creditului presupune rambursarea sumei (1000E) plus o dobanda, exprimata ca un procent anual (exemplu 7% pe an). Eventuale comisioane de administrare lunare se pot asimila tot dobanzii daca se calculeaza procentual din "principal".

Fapt un pic neintuitiv, dobanda nu se calculeaza anual, ci lunar. Practic, dupa prima luna in care ai folosit cei 1000E ai bancii, trebuie sa platesti dobanda pe luna respectiva. Cum sunt 12 luni intr-un an, dobanda va fi aproximativ 7% * 1000E /12 = 5.83E.

In momentul in care se incaseaza rata lunara, banca isi opreste intai dobanda pe luna precedenta (5.83E) apoi suma ramase se scade din datorie (din principal). Daca dobanda este 5.83E iar rata este de exemplu 7E, dupa prima luna ai reusit sa platesti din principal doar ... 1.17E (7E - 5.83E).

Urmatoarea luna vei plati dobanda la 1000E-1.17E = 998.83E. Dobanda va fi doar putin mai mica : 7%*998.83/12 = 5.82. Vei reusi deci sa platesti cu un cent mai mult din principal decat luna trecuta : 7 - 5.82 = 1.18. Luna urmatoare se intampla la fel, dobanda este putin mai mica, principalul datorat scade cu un pic mai mult. Procentul din rata care se scade din principal este foarte mic in primii ani. Abia dupa jumatatea creditului principalul scade mai repede la fiecare rata.

Mai jos este un grafic (sursa in imagine) despre cum variaza principalul si dobanda din rata fixa, la o dobanda un pic mai mica decat la noi cred. La un credit pe 30 ani, abia dupa 222 luni principalul devine mai mare decat dobanda (interest). De atunci atunci incolo rambursarea anticipata are un castig mai mic de 100% - pentru fiecare plata anticipata in valoarea unei rate sari mai putin de 2 luni in graficul de rambursare, pentru ca principalul devine mai mult de 50% din rata. Valorile pot sa difere in functie de lungimea creditului si in functie de dobanda, dar curba ramane asemanatoare.

Dobanda platita este aria de sub linia rosie. Suma imprumutata este aria de deasupra liniei rosii. Aria totala reprezinta suma total platita prin rate. La dobanda mai mare "burta" curbei de rata (interest) se apropie mai mult de 100%, rezultand o arie mai mare de dobanda din valoarea totala a ratelor.

Pentru a obtine curba la un credit mai scurt, se pastreaza doar lunile respective de la sfarsitul creditului. La un credit mai lung, se lungeste graficul in stanga, linia dobanzii apropiindu-se de 100% din rata.


Observatii tehnice
  • De fapt dobanda se calculeaza la numarul de zile intre doua scadente ale ratei, deci dobanda poate sa difere putin de la luna la luna. Pentru o luna de 30 zile dobanda ar fi 30/365 * 7% * 1000E = 5.7. Pentru o luna de 31 zile, dobanda ar fi 31/365 * 7% * 1000E = 5.9. Puteti observa acest fapt in scadentarul creditului calculand : dobanda/100 * principal_luna_anterioara * numar_zile / 365.
  • Suma din principal se scade in data in care banca face debitul din contul curent in care s-a depus rata (nu atunci cand s-au depus banii). La o plata anticipata facuta in mijlocul lunii, se calculeaza dobanda la acea suma pe zilele trecute pana la debitul facut de banca.
  • Ratele se depun intr-un cont bancar pe numele imprumutatului. De acolo banca debiteaza lunar rata trecuta in scadentar la data specificata.
  • Depunerea in contul de rate a unei sume mai mari decat rata nu inseamna o plata anticipata. Banca va debita lunar si in ziua specificata doar suma din scadentar daca nu se face o cerere speciala catre banca. Se poate tine o rata in plus in acest cont pentru cazul in care uiti sa platesti o luna, dar la acei bani blocati dobanda este nesemnificativa sau zero.
  • Banii depusi in plus fata de rata in contul de rate se pot retrage de la sediul bancii.

Durata creditului

In functie de rata maxima pe care imprumutatul o poate plati, durata minima a creditului variaza. Este clar ca durata nu poate fi mai mica de suma_imprumutata / rata (luni). Aceasta durata s-ar obtine daca dobanda la credit ar fi 0.

De obicei creditele sunt astfel calculate astfel incat sa rambursezi de 2-3 ori suma imprumutata, deci durata reala a creditului este de 2-3 ori mai mare decat suma_imprumutata / rata (luni).

Observam ca rata lunara trebuie sa fie ceva mai mare decat dobanda lunara la suma imprumutata, altfel datoria ar creste in loc sa scada. Cu cat diferenta este mai mica, creditul se intinde pe mai multi ani. Bineinteles ca exista un minim de ani. Maximum poate fi insa oricat teoretic (practic e limitat de speranta de viata a imprumutatului).

Daca rata lunara ar fi exact dobanda pe prima luna, nu ai reusi niciodata sa rambursezi creditul (principalul ar ramane constant). Cu cat rata lunara este mai mare fata de dobanda primei luni, cu atat creditul se ramburseaza mai repede si costul suplimentar este mai mic (dobanda total platita). Practic oamenii prefera sa ia o suma cat mai mare, crescand perioada creditului si implicit dobanda totala platita.

Pentru a plati cat mai putina dobanda, creditul trebuie sa fie pe cat mai putini ani, iar rata cat mai mare fata de dobanda lunara. Mai convenabil decat creditul cu "rate fixe" este un credit cu "rate descrescatoare" in care se plateste in fiecare luna o suma fixa din principal plus dobanda pe suma ramasa. Cum dobanda scade pe masura rambursarii, valoarea ratelor scade si ea. Acest tip de credit nu prea este folosit pentru ca scade suma maxima imprumutata. Se poate totusi simula un credit care nu bate pasul pe loc in primii ani prin rambursare anticipata.


Rambursarea anticipata totala

In orice moment al creditului, datoria catre banca se poate stinge achitand principalul din acel moment plus un comision de rambursare anticipata. Comisionul se presupune ca acopera dobanda pe care se baza banca pana in momentul in care reuseste sa re-imprumute acei bani rambursati "neasteptat". Un comision de 1% este echivalentul unei dobanzi de 12% pe o luna. Comisionul de rambursare anticipata se calculeaza doar la suma rambursata anticipat.

La o rambursare anticipala totala comisionul este de ordinul de marime al unei ratei (de fapt mai putin, al dobanzii pe o luna). La un comision mai mare de 3% (nesimtit as spune) suma este echivalenta cu dobanda la acei bani pe cateva luni. Consecinta este ca acest comision de rambursare anticipata se amortizeaza foarte repede prin dobanda economisita la acei bani. Comisionul se plateste procentual din suma rambursata anticipat, deci daca dai 100E anticipat cu 2% comision platesti 2E in plus, indiferent care este suma totala datorata.

Ce este interesant este ca creditul nu are "memorie". Dupa plata unei rate, urmatoarea luna este ca si cum ai fi facut un nou credit in valoare de suma datorata ramasa. La fel, se poate stinge datoria platind principalul din luna curenta (plus comision rambursare anticipata), fara a plati restul de dobanzi care erau trecute in scadentar pentru lunile si anii urmatori.

Pentru rambursarea anticipata trebuie facuta o cerere catre banca cu un numar de zile inainte de data in care banca va incasa banii. Pana la acea data, imprumutatul trebuie sa depuna in cont exact suma de bani care stinge datoria. Trebuie calculat foarte exact suma care stinge datoria. Daca sunt prea putin bani debitarea bancii nu va putea fi facuta, deci plata anticipata nu este valabila nici pentru suma mai mica depusa. Daca sunt prea multi bani depusi, trebuie apoi ridicati de la banca. Sumele prea mici nu se pot recupera in numerar insa. Banca poate furniza suma exacta necesara luand in considerare dobanda pe zilele pana la data in care se executa debitul sumei rambursate anticipat.


Rambursarea anticipata partiala

In orice luna se poate face o plata anticipata din credit, peste rata lunara din scadentar. Plata anticipata inseamna ca principalul datorat scade cu acea suma platita anticipat. Pe langa aceasta suma trebuie depus in contul de rate si comisionul de rambursare anticipata.

Cel mai simplu se face rambursarea anticipata cu incasare in aceeasi zi cu rata. Daca incasarea anticipata se face in mijlocul perioadei dintre scadentele ratelor, calculul se complica putin, intrucat banca nu are voie sa incaseze dobanda pe banii returnati anticipati dupa momentul platii. Dobanda pe zilele dinainte de plata anticipata se va calcula la principalul initial, iar dobanda pe restul zilelor pana la rata se va calcula la suma mai mica ramasa dupa plata anticipata.

Daca ai o suma X disponibila pentru rambursarea anticipata, poti face o cerere catre banca de ramburare anticipata pentru suma X. Se va specifica data in care banca va incasa acea suma anticipat. Cererea trebuie facuta cu un numar de zile inainte - este trecut in contractul de credit.

Pana la acea data trebuie depus in contul de rate suma X plus comisionul de rambursare anticipata (exemplu 2 * X / 100). Poate fi destul de rentabil ca virarea sa se faca cu ordin de plata, prin internet banking. La sume mari, comisionul ordinului de plata este mai mic decat comisionul de extragere a banilor de la bancomat. Numarul de cont al contului de rate se afla de la banca sau din contract.

Bancile au de obicei si un mod in care declari suma pe care o vei depune si calculeaza ei cat este comision si cat este din principal. Mie mi se pare mai simplu sa specific suma platita anticipat si sa calculez singur comisionul (il poate confirma si banca).


Cat castigi la rambursare anticipata partiala

Minimul pe care il castigi la o rambursare anticipata este dobanda pe acea suma pe restul de timp ramas pana la sfarsitul creditului. La inceput castigul este mult mai mare daca pastrezi aceeasi rata si scazi perioada de rambursare. Practic castigi si dobanda pe lunile cu care s-a scurtat creditul la o parte din banii ramasi.

O prima aproximare:
Daca ai depune banii cu dobanda de 7% cu capitalizare, suma s-ar dubla la fiecare 10 ani, deci in 20 ani ai acumula de 4 ori suma depusa, deci ai castiga de 3 ori suma initiala.
La fel, daca creditul mai are 20 ani, castigi cel putin de 3 ori suma rambursata anticipat, ca dobanda pe care nu o vei mai plati la aceasta suma. Dupa rambursarea anticipata insa, perioada de rambursare scade, deci urmatoare rambursare va economisi dobanda pe o perioada mai mica.

Calculul exact al economisirii la rambursare anticipata:

Poti calcula simplu castigul la o rambursare anticipata:
  • se ia graficul de rambursare si se merge la suma de principal corespunzatoare lunii viitoare (P)
  • se scade suma de rambursat anticipat la acest principal (P-X)
  • se coboara pe coloana "principal" pana suma din coloana devine aproximativ egala cu (P-X)
  • numarul de luni sarite reprezinta numarul de rate economisite
  • Inmultind numarul de luni cu rata se obtine suma economisita
Practic o plata anticipata te transporta in timp la un moment viitor din scadentar. Durata creditului se micsoreaza cu acel numar de luni. Nu mai trebuie sa platesti ratele corespunzatoare lunilor sarite. Daca principalul este un procent mic din rata (20%), vei sari foarte mult (cate 5 luni pentru plata anticipata a unei sume egala cu o rata). Daca creditul este mai avansat iar procentul de dobanda din rata este 50%, vei sari cate 2 luni pentru fiecare "rata" rambursata anticipat.

Secretul sta in faptul ca din banii rambursati anticipat nu se plateste si dobanda. Dobanda este acoperita total de rata lunara. Orice rambursare anticipata se scade direct din principal.

Atentie, rata lunara trebuie platita chiar daca se face o rambursare anticipata (daca nu se specifica altfel in cerere). De asemenea, o rambursare anticipata nu inseamna ca ai voie sa nu mai platesti rata urmatoare. La fiecare scadenta banca trebuie sa incaseze dobanda la banii datorati pe luna anterioara, altfel percepe penalizari.

Ca o recomandare, platile anticipate merita facute cand se acumuleaza 3-6luni de economii. Chiar daca marginal este mai eficient sa faci plata in fiecare luna, efortul logistic (cerere, virare, verificare) nu merita diferenta, mai ales daca pui in calcul si comisionul de virare. Practic, la fiecare intarziere a platii cu o luna pierzi doar dobanda lunara pe acea suma, care se poate acoperi partial cu dobanda la care poti depune banii in banca.


Concluzie

Daca calculezi cati bani castigi rambursand anticipat o parte din credit sigur ramai uimit.

Bineinteles ca acel castig trebuie comparat cu castigul pe care l-ai avea depunand banii cu dobanda la o banca sau investind intr-o afacere (daca este cazul). Totusi, in cele mai multe cazuri castigul prin rambursare anticipata este mai mare.

In cazul imprumutului imobiliar facut pentru familie, e putin probabil sa poti folosi banii economisiti mai eficient decat platind anticipat creditul. Bineinteles ca nu trebuie sa faci economie neglijand sanatatea, siguranta vietii si a bunurilor, altfel va trebui sa platesti "dobanda" pe acesti bani economisiti. Odata acoperite necesitatile primare insa, orice economie facuta azi aduce castiguri mult mai mari in viitor.

P.S. Este totusi o idee buna sa pastrati "la saltea" 3 rate + cheltuieli lunare pentru cazul in care sunteti fortati sa cautati un alt serviciu. Daca ii rambursati anticipat, nu poteti spune bancii sa va pasuiasca 3 luni.

Update: Un cititor (Claudiu Muntean) mi-a trimis un Excel de calcul al ratelor, îl găsiți aici.

P.S. Un alt articol util: Why my smartphone is charging very slow on USB ?



"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

2010-05-22

Deodorant versus Antiperspirant


Deodorant vs. Antiperspirant

In scopul evitarii mirosului neplacut, industria cosmetica pune la dispozitie deodorante si antiperspirante din ce in ce mai puternice, care ofera "protectie" pentru 24ore sau chiar 48ore. Destul de convenabil daca calatoresti in interes de serviciu, dar nu exista cumva si dezavantaje ?

In primul rand trebui sa facem o diferenta intre deodorant si antiperspirant.

Deodorantul "simplu" este cel care nu incearca blocarea transpiratiei, ci doar efectul ei. De fapt mirosul neplacut nu este al transpiratiei, ci al substantelor generate de bacteriile care se dezvolta in acea transpiratie dupa un timp de la emitere. Astfel deodorantele contin substante antibacteriene si parfum pentru a lupta cu mirosul neplacut.

Antipespirantul este substanta care blocheaza efectiv transpiratia la sursa, blocand canalele de scurgere a transpiratiei (cel putin pentru o vreme). De obicei antiperspirantul contine si componentele obisnuite ale deodorantului. Pare mai eficient (si chiar este pe moment) sa blochezi problema de la radacina cu un antiperspirant. Totusi, antiperspirantul este mult mai agresiv decat deodorantul simplu, insasi prin faptul ca "infunda" canalele de transpiratie, iar corpul nu isi mai poate elimina toxonele pe calea obisnuita.

Apoi mai este ceva, substanta care blocheaza transpiratia este un compus bazat pe aluminiu (il gasiti in lista de ingrediente in orice antiperspirant). Diferite persoane manifesta alergii la compusii de aluminiu, care creaza iritatii locale.

Alzheimer ?
Substantele pe baza de aluminiu din antiperspirante pot fi absorbite in corp prin piele. Acumularea de aluminiu a fost pusa in evidenta ca fiind unul din factorii importanti in declansarea maladiei Alzheimer, alaturi de factori genetici. Maladia Alzheimer este o grava boala degenerativa a sistemului nervos, culminand cu dementa. Cineva imi povestea ca antiperspirantele pot cauza inflamatii grave ale ganglionilor nervosi din zona aplicarii. Unele studii gasesc corelatii intre folosirea antiperspirantelor pe baza de aluminiu si cancerul de san.

Informatii mai in detaliu puteti citi aici (in engleza).

Studiile privind influnetele aluminiului sunt inca controversate, dar exista multe studii care avertizeaza asupra pericolului antiperspirantelor. Doar faptul ca acel antiperspirant infunda canalele de transpiratie mie imi da fiori, nu are cum sa nu aibe efecte negative folosit zilnic.


Ce este de facut ?

Eu am cautat astazi deodorant simplu, care sa nu fie antiperspirant. A fost un pic complicat, majoritatea sunt si antiperspirante. Dupa un timp am gasit un criteriu mai rapid de excludere decat lista de ingrediente. Toate care se lauda cu protectie 24/48ore sunt antiperspirante (bazate pe aluminiu). De obicei in locul cel mai ascuns se pun si deodorantele simple, care nu se pot lauda cu astfel de performate.

Incercati sa folositi pe cat posibil deodorante simple combinat cu dus mai des. Deodorantul simplu ar trebui sa fie suficient 10 ore (serviciu+drum) daca nu carati saci. Daca chiar trebuie, tineti antiperspirantul pentru cazuri extreme in care dusul nu este o optiune. Nu garantez ca va imbolnaveste, dar de ce sa riscati ?


"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

2010-05-10

Doctrinele politice stanga/dreapta (continuare)

Doctrinele politice stanga/dreapta (continuare)

Acest articol continua articolul "Despre doctrinele economice si politice" pe care l-am scris folosind doar sensul comun al denumirilor de "stanga" si "dreapta". Un coleg mi-a indicat insa niste surse interesante care formalizeaza mai bine axele in functie de care se diferentiaza partidele politice. Nu exita un consens general, dar puteti gasi multe articole interesante pe wikipedia : Political_spectrum , Nolan_Chart, Left_Right_politics

Fara a fi studiat in detaliu aceste teorii, pot sa va prezint cateva concluzii trecute prin filtrul personal, fara pretentia ca am o intelegere completa a fenomenului.

In primul rand mi-am reconfirmat amintirea vaga pe care o aveam ca denumirea de "stanga" si "dreapta" politica provide din asezarea partidelor in parlamentul francez in secolul 18. In dreapta (locul de onoare) erau sustinatorii regelui si aristocratiei, iar in stanga erau adunati reprezentantii burgheziei revolutionare care dorea instaurarea republicii si implicit diminuarea drepturilor aristocratiei existente.

Ramasite ale acestei impartiri face ca dreapta sa fie alaturata cu conservatorismul (pastrarea traditiilor si o conducere a unei elite conducatoare) iar stanga cu lupta pentru drepturilor celor mai putin bogati si mai multi.

Trebuie sa nu uitam insa ca partidele (precum le spune si numele) sunt sustinatoare ale intereselor unor grupuri sociale in primul rand, deci doctrinele sunt facute in acest sens. Astfel se explica aparentul paradox ca stanga Franceza se identifica initial cu sustinerea societatii capitaliste libere, in care burghezia sa poata sa prospere. In zilele noastre stanga se identifica mai mult cu limitarea libertatii economice in favoarea protectiei sociale.


Stanga si Dreapta pe doua axe

Partidele se pot clasifica pe foarte multe axe, in functie de ideologia in diferite domenii (economie, drepturi sociale, sustinerea sau nu a diferitelor precepte religioase, politica exteran, etc). O singura axa este prea simplista, ea nu reuseste sa aseze toate ideologiile majore. Am putea crede gresit ca, comunismul este o culme (stanga) a socialismului, iar fascismul (extrema dreapta) este o culme a liberalismului, dar nu este asa. Cel putin inca o axa este necesara pentru a explica diferentele intre aceste doctrine.

Libertate economica / libertate personala

O clasificare facuta de David Nolan (sustinator al libertarianismului) aseaza ideologiile pe doua axe : libertatea economica si cea personala. Axa orizontala se refera la liberatatea economica iar axa verticala se refera la libertatea individului. Axa stanga-dreapta apare ca o diagonala a acestui spatiu de posibilitati (imagine preluata Wikipedia).

File:Nolan-chart.svg


Pe axa libertatii economice, Stanga (socialismul) se regaseste prin libertate economica scazuta cu scopul implementarii protectiei sociale (statul se implica in economie, subventioneaza, controleaza). Dreapta (liberalismul) se regaseste prin libertate economica crescuta, de-regularizare, concurenta mai agresiva.

Pe axa libertatii personale lucrurile stau ceva mai complicat. Drepta (liberalismul) isi afirma caracterul traditionalist, conservator, limitand anumite libertati ale individului in privinta unor probleme sociale precum avortul. Stanga este asezata pe axa la un nivel mare al libertatii individului, sustinand drepturi ale individului precum avortul, homosexualitate. In acelasi timp, libertatea individului se regaseste si in protectia sociala, o teama mai mica de a-ti pierde locul de munca, de a iti manifesta nemultumirea.

Celelalte doua colturi sunt ocupate de orientari mai "extremiste".
- Lipsa libertatilor economice si personale este specifica doctrinelor totalitare. Se mai poate afirma si ca aceasta orientare este de tip "populist", in ideea ca se propune o doctrina a "binelui general" sub care trebuie sa fie sacrificata libertatea economica si personala.
- Libertatea totala economica si personala este dorita de liberatariei care considera ca societatea se poate autoregla prin regulile pietei, fara reglementari ale statului.

Doctrinele de centru sunt ... undeva la centru.


Individualism / Comunitarism

O alta clasificare similara cu cea a lui Nolan este cea care pune pe axe centrarea doctrinelor pe sustinerea intereselor individului sau comunitatii, cu diferentiere intre aspectele economice si sociale. Astfel:

Stanga (socialism) este vazuta avand punand accent pe interesele comunitatii in probleme economice, dar punand accent pe interesele individului in probleme culturale/morale.

Dreapta (liberalism/conservatorism) este vazuta ca punand accent pe libertatea individului de a-si urmari interesele in confruntarea economica, dar este foarte conservator in privinta unor probleme morale in care limiteaza dreptul individului in ideea unui interes al comunitatii.




Progresist/Conservator sau Autoritarist/Libertarianist

Rotind cu 45 grade diagramele de mai sus se obtine o diagrama in care "Stanga" apare in stanga si "Dreapta" in dreapta. Sensurile axelor se schimba un pic, interpretarea este un pic diferita dar pozitionarea foarte asemanatoare.



Stanga este vazuta ca orientare "revolutionara", spre schimbare, spre puterea maselor, iar Dreapta ca orientare pe pastrarea traditiilor, pe puterea elitelor.

Perpendicular pe aceasta axa este o axa a autoritarismului statului versus libertarianism (stat minimal). Autoritarismul extrem este specific dictaturilor, fie ele de stanga (Comunism) sau de dreapta (Fascism).

Socialismul (social-democratia) este pozitionat ca orientare de stanga nu foarte autoritara. O libertate mai mare ar fi specifica doctrinelor anarhice. Cand orientarea de Stanga se combina cu un control foarte mare al statului asupra individului se ajunge la o doctrina de tip Comunism.

Liberalism conservator este doctrina de dreapta care ofera libertati mai mari, iar Conservatorismul pur inclina spre control mai autoritar al statului. Un control foarte mare al statului combinat cu orientari de dreapta produce doctrine precum Fascismul.


Relativizare

Partidele politice nu respecta intotdeauna clasificarile teoreticienilor. Nu trebuie sa uitam ca partidele incearca sa se erijeze in reprezentanti ai intereselor diferitelor categorii sociale. Totusi, in functie de categoriile sociale pe care le reprezinta apare o orientare specifica :

Oamenii de afaceri se vor simti mai atrasi de doctrine si partide care promoveaza libertatea economica, taxe mici, avantajarea celor mai puternici.

Muncitorii se vor simti mai atrasi de doctrine care promoveaza protectia sociala. Nu intotdeauna respectiva doctrina chiar reuseste sa ofere ce a promis, dar exista o anumita stabilitate in ceea ce doresc diferite clase sociale.

Intelectualitatea este un subiect aparte. Intelectualitatea, desi elitista, in loc sa fie preponderent de dreapta, se identifica de multe ori cu doctrinele de stanga, probabil din punct de vedere economic mai ales. Intelectualul nu produce intotdeauna un bun economic palpabil pe care sa il poata valorifica usor pe o piata concurentiala. Nu intotdeauna se gaseste capitalistul caritabil care sa investeasca in idei valoroase social dar imposibil de transformat in bani. Ideile se pot copia usor imediat ce le-ai pus in vanzare. Probabil aceasta este motivul pentru care multi intelectuali sustin doctrine economice de stanga, pentru ca spera ca "statul" este mai dispus sa faca investitii pe termen lung in domenii fara castig imediat (educatie, cultura, arte, etc).

Punct si ... virgula

Nu stiu daca dreapta economica trebuie sa coreleze intotdeauna cu conservatorismul, s-ar putea ca axa Stanga-Dreapta sa se distribuie pe alte doua axe.

Daca este sa ma gandesc cum vad eu lucrurile, ar fi cam asa:
Cred ca lipsa concurentei economice duce la decaderea economiei (vezi comunism). Cred ca concurenta prea mare duce la oscilatii prea mari ale economiei, cu varfuri si crize adanci, vezi Enron. Cred ca conservatorismul este prea "conservator" in unele domenii morale. Cred ca puterea prea mare a maselor duce la lipsa de viziune. Cred ca puterea concentrata in cateva elite duce la abuzuri. Mai cred si ca libertarianismul este prea periculos, omul nu este suficient de evoluat sa-si urmareasca interesul lui macar pe termen mai lung (vezi exemplu fumatul, alcoolismul, drogurile).


Voi ce credeti ?

Vezi si articolul anterior
P.S. daca gasiti inadvertente, va rog sa ma corectati:
"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

2010-05-05

Torente

Astazi va recomand un articol foarte interesant despre .... menirea torentelor

"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

Facebook