2010-03-13

Comportarea banilor - datorie


Jocul cu ... jetoanele de sticla

In articolul precedent am imaginat un sistem economic simplificat, care foloseste jetoane in loc de bani. Jetoanele se creaza prin imprumut de la un emitent (banca). Posesia jetoanelor reprezinta dreptul de a consuma acum produsele societatii in schimbul produselor muncii tale viitoare. Returnarea jetoanelor reprezinta dovada prestarii serviciilor promise catre societate. Este un fel de joc social.


Sa vedem cum evolueaza procesul:

1. Initial jetoanele echivaleaza exact cu unitatile-ora-munca promise. Fiecare persoana ofera produse echivalente valoric cu acea valoare contra jetoane pentru ca stie ca cei datori vor fi motivati sa munceasca pentru a le recupera si returna la banca.

2. La scurt timp de la initializarea "jocului", suficienti de multi participanti primesc dreptul de a consuma mai mult decat produc. Apare o cerere mai mare decat cererea medie (de echilibru). Pe de o parte produsele se scumpesc, pe de alta parte productia creste si
se consuma mai multa energie. In aceasta etapa imprumutatii pierd rapit din valoarea initiala (ore munca) a jetoanelor pe care nu le folosesc (inflatie).

3. Productia tinde sa ajunga din urma cererea,
produsele se ieftinesc spre valoarea de echilibru. Pe masura ce volumul jetoanelor creste, participantii consuma tot mai mult peste valoarea de echilibru a nevoilor (in contul productiei lor viitoare). La un moment dat apare o constrangere in energie, resurse naturale sau umane care re-incepe cresterea preturilor

4. Participantii muncesc sa recupereze jetoanele imprumutate. Intrucat produsele sunt mai scumpe, pentru moment au nevoie sa munceasca mai putin decat initial pentru recuperarea jetoanelor promise. Asta face ca productia per ansamblu sa scada, sistemul ajungand la un oarecare echilibru.

5. Pe masura ce datoria in sistem creste (numarul jetoanelor), cererea de produse este mare, dar cei imprumutati nu au o foarte mare motivatie sa produca mai mult, isi pot recupera jetoanele cu munca mai putina decat estimau (inca).

6. Apare teama ca cei care au imprumutat jetoanele, nu vor efectua munca promisa la emiterea lor. Unii participanti chiar se dovedesc a nu fi in stare sa produca produsele promise (faliment). Apare teama ca jetoanele emise sa nu poata fi acoperite in produse. Unele nevoi au fost satisfacute in excess (produse de folosinta indelungata), scade cererea pentru ele, apar falimente si scade cantitatea de produse.

7. Datoria ajungand la maximul suportabil de productie, bancile blocheaza emiterea (imprumutarea) de jetoane. Imprumutatii continua sa recupereze jetoanele datorate in piata, dar ele devin din ce in ce mai putine (criza de lichiditate).

8. Pana acum nu am vorbit de dobanda, dar trebuie sa o luam in seama acum. Dobanda reprezinta filosofic un mod in care societatea ii recompeseaza pe cei care asigura buna functionare a sistemului si pe cei care amana dreptul lor de consum pentru viitor.

Problema cu dobanda este insa ca cei imprumutati trebuie sa recupereze din sistem mai multe jetoane decat li s-au emis in total. O dobanda de doar 7% face ca in 10 ani sa trebuiasca returnati aproximativ dublul numarului de jetoane imprumutate. Pe trendul descendent al emiterii de jetoane nu vor mai fi suficiente jetoane pentru toti participantii. Pretul (munca/produse) al jetoanelor creste (deflatie). Aici sistemul de poate bloca daca bancile nu emit ... jetoane suplimentare fara a fi purtatoare de datorie (infuzie de lichiditate).

9. In functie de valoarea infuziei, apare inflatie sau continua deflatia. Cei care au primiti jetoane nepurtatoare de datorie vor beneficia de produsele societatii fara a da ceva in schimb pe viitor.

10. Numarul celor care produc contra jetoane scade pe masura ce datoria in sistem scade. Daca toate jetoanele ar fi returnate, banca ar ramane cu un morman de bucati de plastic si ce a reusit sa cumpere intre timp. Cat exista inca cerere de jetoane, valoarea lor scade treptat, odata cu scaderea datoriei, intrucat bancile nu pot recupera toate jetoanele emise in exces.


Aceste sunt niste idei despre cum ar putea evolua un astfel de joc financiar. Poate m-am inspirat putin si din realitate ;)
Sunt curios ce scenarii alternative veti gasi, in functie si de ordinea in care se ating diferite praguri critice.



"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

Facebook